Scoşi la tablă

Este halucinant unde am putut ajunge. De 26 de ani vrem să construim în România democrația mult visată în piața Timișoarei, de 26 de ani încercăm cu disperare să ne rupem de un trecut pe care nu noi ni l-am dorit, ci ne-a fost impus, un experiment cinic, care ne-a mutilat sufletește pe vecie.

Dacă în urmă cu câteva zile rămâneam uluiți că denunțul a ajuns subiect la Olimpiada la limba și literatura română, acum mai aflăm că și Ordonanța nr. 13 a fost „în cărți” la Olimpiada la limba engleză.

Mediafax scrie: „Ministerul Educației anunță că, începând cu anul școlar 2017-2018, subiectele pentru etapele județene ale olimpiadelor vor fi elaborate de specialiștii instituției. Decizia, după ce în trei județe unul dintre subiectele la Olimpiada de Limba Română a fost redactarea unui „denunț”. Între timp, o altă situație a fost descoperită la Bistrița, unde elevii de clasa a XII-a au fost puși să explice într-un eseu, în engleză, cum Ordonanața nr. 13 poate afecta securitatea națională. Și fostul ministru al educației a reacționat, catalogând subiectele de la olimpiadă drept „o alegere total nefericită și inoportună”.

Subiectul cu denunțul e dintr-un alt timp, în care intelectualii României au murit în închisorile comuniste în chinuri groaznice, un timp pe care am vrea să-l uităm, nu să-l „exersăm”, chiar și la o olimpiadă la limba și literatura română.

Potrivit Mediafax, subiectul de 30 de puncte din 120 suna cam așa: „Imaginează-ți că te numești Luca Străjescu și ești personajul care colectează cotele țăranilor pentru stat din fragmentul extras din romanul „Moromeții” de Marin Preda. Redactează un referat (raport scris) adresat conducerii de partid, prin care să denunți calitatea de element dușmănos a lui Ilie Moromete, pe care ai constatat-o când ai fost să colectezi de la el cota”.

Elevii din Bistrița au avut, la olimpiada la limba engleză, un subiect la fel de neașteptat ca și cel de la limba română.

Elevii de clasa a XII-a au fost puși să explice, într-un eseu, cum Ordonanța nr. 13/2017 poate afecta securitatea națională. „Pornind de la textul de mai jos, scrie un editorial în care să interpretezi această chestiune controversată și să evaluezi cum consecințele unei asemenea decizii ar putea afecta securitatea țării tale. Argumentația ta va avea o lungime de 200-250 de cuvinte”, este enunțul subiectului trei de la olimpiada de engleză din Bistrița. Textul la care cerința face referire este un articol apărut în coditianul britanic The Guradian, care explica criza politică și protestele din România în urma Ordonanței nr. 13”, notează Mediafax.

Și cum trăim în țara în care se întâmplă astfel de minuni, demne de filmele de ficțiune, nu e de mirare cum suntem tratați în Europa.

„Corupție”, „mizerie”, „sărăcie” sunt stereotipurile utilizate în descrierea României. Noi le-am importat… ei doar le utilizează.

Săptămâna trecută aflam de la miniștrii altor state din est că, alături de ei, suntem groapa de gunoi a alimentelor de proastă calitate din vest. De multe ori plătim mai mult decât un vestic pentru mărfuri mult mai proaste.

În timp ce vecinii nostri se revoltă, cer socoteală, noi… ne străduim să îndeplinim condiții, pe care nici statele cu statut vechi în UE nu le îndeplinesc, pe care nu le-au implementat încă și nu știm dacă le vor implementa vreodată. Dar asta nu este totul.

Acum aflăm că Jean-Claude Juncker vrea o Europă cu două viteze.

„Prin crearea a patru-cinci „modalități” concrete „spre unitate” sau a unor „direcții alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state”, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opțiuni de luat în considerare la summitul de la Roma, programat pe 25 martie, afirmă, sub protecția anonimatului, oficialii europeni citați de site-ul agenției Reuters”, scrie Mediafax.

Acceptăm cu ușurință aproape orice. Ne amputăm singuri calitățile, istoria, rădăcinile, tradițiile de dragul apartenenței la Europa, refuzăm să înțelegem că suntem parte a acestei Europe, că istoria ei nu se poate scrie fără noi, că suntem poate unul dintre cele mai minunate și creative popoare ale Europei, că nu trebuie să cerem nimănui voie să fim acolo unde am fost dintotdeauna.

Facem titlu de primă pagină din orice critică venită din partea vreunui oficial vestic (mai mult sau mai puțin intenționat), facem din ele literă de lege, le folosim ca argumente de necontestat în războaiele politice dâmbovițene, refuzăm să înțelegem că Europa are nevoie de noi mai mult decât ne lasă să înțelegem. Și simțindu-ne europeni, ne dojenim frații „mai mici” în… ale democrației.

Agerpres scrie despre o astfel de întâmplare: „Șefii misiunilor diplomatice ale SUA și României i-au trimis o scrisoare comună președintelui prorus Igor Dodon după ce acesta a blocat la începutul lunii februarie participarea militarilor moldoveni la o misiune comună cu NATO, în România, fără a informa autoritățile de la București despre decizia sa, scria la sfârșitul săptămânii trecute Independent.md, publicând scrisoarea în facsimile”.

Ce a urmat?

Președintele Igor Dodon le-a solicitat celor doi ambasadori să „nu ofere lecții președintelui Republicii Moldova”, scrie Agerpres.

„Aș vrea să văd reacțiile Casei Albe sau ale Palatului Cotroceni la un eventual comentariu de acest tip, spre exemplu, al ambasadorilor Republicii Moldova la Washington sau București”, se mai arată în mesajul transmis de Dodon, citat de Independent.md, mai scrie Agerpres.

Lecții, lecții și iar lecții… România este elevul perpetuu.

Seară frumoasă!