„Schimbările mai mici sau mai mari se întâmplă cu voința și prin autonomia universitară!” Interviu cu prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București

9 aug. 2021
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1018
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Revista Pro Universitaria: Care este rolul Consorțiului Universitaria în accepțiunea dvs., ca rector al uneia dintre cele cinci cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România? Cum a fost creată această entitate, pe ce criterii și cum se asigură coerența strategiilor, propunerilor și viziunii organizației în timp?

Campanie Craciun UJmag 2020

Marian Preda: Înainte de 1947, existau în România puține universități, cele istorice, tradiționale, cele care acum sunt parte din Consorțiul Universitaria, și alte câteva facultăți în alte câteva orașe mari. Sistemul comunist a creat numeroase universități prin divizarea universităților istorice sau a înființat universități noi în alte orașe. A urmat apoi valul de universități înființate după 1989 mai peste tot în România. S-a ajuns la aproape 100 de universități publice și private, de 10 ori mai mult decât în perioada interbelică. Și asta a slăbit forța învățământului superior românesc. Consorțiul Universitaria este o formă de recuperare și de apărare a istoriei instituționale a învățământului superior românesc și de rezistență la divizarea, fragmentarea și demonetizarea lui de după 1947. Ne-am propus, în momentul în care ne-am asociat sub această formă a Consorțiului Universitaria, să promovăm tradiția și excelența și să fim un partener de dialog și de construcție pentru învățământul superior din România, alături de actorii instituționali relevanți în educație în prezent. Ne întâlnim periodic, avem întâlniri în cadru formal o dată la 6 luni, dar ne întâlnim și în situații punctuale, care necesită consultare ori decizie, pe diverse subiecte de interes. Președinția Consorțiului este rotativă, în acest moment președinția este exercitată de Academia de Studii Economice. Unul dintre cele mai mari câștiguri ale aceste asociații a celor mai puternice, celor mai prestigioase universități românești, vine din schimbul de bune practici academice și din conjugarea resurselor noastre comune, pentru a susține un efort constant în creșterea calității învățământului universitar. Totodată, e important că suntem un partener de dialog pentru Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, ARACIS și celelalte instituții relevante, pentru că ne dorim ca solicitările, nevoile noastre să își găsească răspunsuri instituționale corecte și eficiente.

Revista Pro Universitaria: Vorbim și în 2021 despre o o reformă a învățământului superior și a cercetării în România. Este misiunea de schimbare în profunzime a sistemului o chestiune care ține de Guvern, de administrația centrală, sau ține de fiecare centru universitar, care beneficiază de autonomie și libertate decizională? Unde și de ce se produc disfuncționalitățile criticate în general, la nivelul societății?

Marian Preda: Este o misiune comună, care începe de la voința politică a guvernanților, a instituțiilor statului și a decidenților politici de a schimba în bine lucrurile, continuă cu noi, instituțiile de învățământ superior și se termină, dacă vreți, la nivel individual. Decidenții pot emite legi, hotărâri, pot crea un cadru instituțional și bugetar propice pentru o reformă profundă, așa cum o numiți dvs., dar aceste schimbări, mai mici sau mai mari, se întâmplă în universități, cu voința și prin autonomia universitară. Or, această autonomie universitară trebuie gândită în acord cu responsabilitatea publică a universității, pentru că universitatea este cea care educă, formează cei mai buni specialiști, elitele, viitorii cetățeni ai acestei țări. Pomeneam mai devreme de voință; voință politică, voință instituțională. Și prin asta vă răspund și celei de-a doua întrebări adresate.

Revista Pro Universitaria: La începutul acestui an, board-ul Consorțiului Universitaria, din care faceți parte, a ieșit public cu un set de propuneri extrem de ambițioase și juste, care ar fi meritat cu siguranță o atenție specială din partea societății. Sunt, grosso modo, speranțe mai bune și mai multe în noul context? Fără o dezvoltare de ordin politic, sperați într-o deschidere și înțelegere mai corectă și la decizii mai inspirate ale noii guvernări?

Marian Preda: Avem un dialog constant, de cele mai multe ori un dialog bun, constructiv cu reprezentanții Guvernului. Și sper ca dezideratele noastre, ale Consorțiului, să se regăsească pe agenda executivului, pentru schimbări în bine.

Revista Pro Universitaria: Să le luăm pe rând. Dacă discutăm despre finanțarea cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive în universități, ați sugerat implementarea unui nou program și a unei linii distincte de finanțare dedicate universităților cu performanțe reale în domeniul cercetării la nivel național și internațional, măsurabile prin indicatori de impact utilizați și la nivel internațional, dar și despre finanțarea din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a proiectelor și infrastructurii de cercetare din universități, printr-un mecanism similar programului „Nucleu”. Cât de departe suntem de acest deziderat?

Marian Preda: În acest moment, universitățile primesc finanțare „otova”, adică fără să ia în calcul niște indicatori consistenți și relevanți care țin de calitatea educației, de performanță, de competitivitatea universităților. Cu alte cuvinte, sistemul național de finanțare a învățământului superior uniformizează, nu are calitatea de a susține performanța, efortul instituțional de creștere a calității educației și a competitivității. Ce solicităm noi este tocmai o schimbare de paradigmă în sensul sprijinirii performanței instituționale. Iar raționamentul e simplu: dacă ai instituții de educație performante, în care calitatea formării, a cercetării, gradul de incluziune și inovarea sunt înalte, atunci ai garanția unei societăți care progresează, care prosperă și inovează continuu.

Revista Pro Universitaria: Consorțiul a pus problema reprezentării echitabile, proporționale cu numărul de studenți și cadre didactice, a tuturor universităților, tipurilor de universități în toate structurile consultative și decizionale din domeniile învățământului superior și al cercetării. Nu se întâmplă acest lucru, la acest moment?

Marian Preda: Nu, nu se întâmplă. Principiul comunistoid al egalității uniformizatoare pune în patul lui Procust și dimensiunea și istoria și performanțele universităților românești. Aș putea spune că e aproape aceeași filosofie ca la finanțare, în sensul uniformizării, indiferent de competitivitatea și relevanța instituțională. Desigur, la masa dialogului e important să se audă vocea tuturor actorilor, să existe reprezentare instituțională cât mai diversă, dar nu e totuna o universitate națională, cu zeci de mii de studenți și alte câteva mii de cadre didactice, cu o instituție de importanță regională, a cărei comunitate numără câteva mii de studenți și a cărei misiune este, mai degrabă, de educație, și poate susține componenta de cercetare și inovare. Până la urmă, discutăm aici de reprezentare și relevanță.

Revista Pro Universitaria: Au fost amintite procesele de selecție a conducerilor instituțiilor de tipul CNFIS, CCCDI, CEMU, CNSPIS, CNBU, CNECSDTI, CNCS, care ar trebui fundamentate pe principiul meritocrației și bazat pe programele lor manageriale, și nu pe apartenența la anumite domenii de studii, tipuri de universități, grupuri de interese sau criterii politice. Cine decide acest lucru, ce ar putea fi făcut pentru a lămuri lucrurile în această privință o dată pentru totdeauna?

Marian Preda: Consiliile consultative ale Ministerului Educației sau Ministerului Cercetării sunt organisme care, așa cum reiese și din titulatura lor, au rolul de a oferi ministerului propuneri de politici și de măsuri instituționale, analize, studii, în măsură să contribuie la îmbunătățirea educației și a cercetării. În ceea ce privește selecția membrilor, aceasta cade în sarcina Ministerului Educației sau, după caz, a Cercetării. Cu alte cuvinte, ministrul decide regulile, modalitatea de selecție și numește membrii acestor consilii. Știm numeroase situații, le-am văzut și în presă, de numiri controversate. Sau demisii, atunci când ministerul a intervenit fără motiv în schimbarea componenței unor consilii. Pe de altă parte, dacă ar fi să aducem în atenție un exercițiu robust de selecție și numire a membrilor acestor consilii, cred că ar trebui menționat momentul 2016, când Ministerul Educației a lansat apel public la candidaturi pentru fiecare dintre aceste consilii, apoi rezultatele selecției au fost supuse consultării publice și, în final, ordinul de constituire a fiecărui consiliu. Este un exemplu, dar meritocrația și selecția riguroasă trebuie să fie pilonii pe care să se așeze activitatea acestor structuri consultative. Ce observăm noi este că anumite instituții și anumite profesii sunt suprareprezentate la conducerea instituțiilor de consultare și de decizie în învățământul superior, în timp ce altele sunt masiv subreprezentate. Faceți o analiză, spre exemplu, între, pe de-o parte, reprezentarea domeniului inginerie, care însumează un sfert dintre studenții și profesorii titulari din România, dar dă aproape toți șefii de instituțiilor relevante în învățământul superior și are majoritatea în conducerile acestora, și pe de altă parte, reprezentarea științelor sociale, umaniste și a domeniilor artistice, care reprezintă majoritatea studenților și profesorilor din România, dar aproape că nu sunt reprezentate la vârf în fundamentarea și luarea deciziilor.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Revista Pro Universitaria: Consorțiul a cerut public și o îmbunătățire a sistemului de acreditare a universităților și programelor de studii și de evaluare a calității în cercetare și în învățământul superior. Era/este nevoie de o astfel de schimbare? În ce privințe și unde sunt probleme nerezolvate?

Marian Preda: Pentru cei care cunosc sistemul de învățământ superior și, în mod special problemele privind asigurarea calității, percepția este că asigurarea calității în România înseamnă mai degrabă verificarea respectării legalității și mai puțin îmbunătățirea actului educațional, ceea ce duce la crearea în mod artificial a unei „culturi a calității“. Procesele de asigurare a calității sunt asimilate verificării unor conformități cu o serie de criterii și standarde prestabilite, foarte numeroase, care nu dau posibilitatea instituției să își definească propria strategie de îmbunătățire, să își particularizeze propriile nevoi. În unele universități s-au creat specialiști în a elabora dosare de autoevaluare și nu specialiști în domeniul asigurării calității. Asigurarea calității în învățământul superior ar trebui să se bazeze pe autonomia universităților în formularea și realizarea propriilor opțiuni privind misiunea, obiectivele, nivelul calității și managementul acesteia. Este absolut normal să existe reguli general valabile și acceptabile la nivelul întregului sistem, dar legislația și procedurile ar trebui să permită autonomiei universitare să construiască cât mai aproape de propriile nevoi, de misiunea asumată și rezultatele așteptate, fără a se ajunge la aberații de standarde cum sunt Standardele specifice ARACIS, care propun discipline pentru fiecare program de studii universitare, fără a face vreo referire la rezultatele învățării sau competențele așteptate.

Revista Pro Universitaria: Dacă vorbim despre evaluări, s-a ridicat și problema elaborării unei metodologii de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii în urma unei dezbateri ample cu toți actorii interesați. Care sunt acești actori”, ce s-ar urmări prin acest deziderat, unde și în ce mod s-ar ameliora lucrurile?

Marian Preda: În primul rând, ar trebui menționat că există în acest moment o propunere a unei Metodologii de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii. Ea a fost elaborată în cadrul unui proiect comun Ministerul Educației – ARACIS și acum ne aflăm în plină perioadă de raportare pentru ceea ce se dorește un exercițiu la nivel național. Din păcate, modul în care sunt propuși o parte dintre indicatori nu încurajează excelența în educație sau cercetare, ci este, ca multe alte inițiative, o propunere care să nu deranjeze sistemul și să mențină ierarhiile aparente din prezent. În aceeași manieră se desfășoară și exercițiul național, totul foarte repede, fără consultări anterioare reale privind indicatorii folosiți, fără posibilitatea unor raportări complete, cu menținerea unor neclarități în definirea unor indicatori, total nerelevant pentru un proces ce ar putea fi foarte important în realizarea unei radiografii clare a sistemului de învățământ superior din România și elaborarea unor strategii de redresare.

Revista Pro Universitaria: Unul din punctele sensibile puse pe tapet curajos și responsabil de către Consorțiu, este lansarea unor proiecte punctuale de finanțare pe programe de studii strategice pentru interesele culturale și socio-economice ale României. Cum se poate ajunge la soluții palpabile aici? Puteți detalia, din punctul dvs. de vedere?

Marian Preda: Problema pleacă de la mecanismul de finanțare a universităților, care nu încurajează universitățile să susțină programe de studii strategice din punct de vedere cultural sau socio-economic, dar care nu se bucură de un număr foarte mare de studenți. Misiunea unei universități este, desigur, aceea de a forma cei mai buni specialiști pentru economie și societate. Dar este, în egală măsură, dedicată păstrării și promovării patrimoniului socio-cultural, iar măsura propusă vizează întocmai susținerea financiară, de către Guvern și, implicit, Ministerul Educației, a unor astfel de programe de studiu care pot fi mai costisitoare din perspectiva finanțării per student, dar sunt absolut necesare pentru cultura noastră, pentru patrimoniul nostru istoric și cultural. De exemplu, numărul de studenți care optează pentru limbi clasice, latina și greaca veche, este mic în fiecare dintre universitățile noastre, astfel că aceste programe sunt nerentabile economic, deși ele sunt esențiale din perspectivă culturală, istorică. Nu prea se susțin la nivel central astfel de programe esențiale, s-au inventat niște programe prioritare și se susțin preponderent acelea. Punând împreună studenții, profesorii, resursele noastre, ale universităților din Consorțiul Universitaria, vom putea să rentabilizăm economic și să ținem în viață programe de studii de importanță majoră, precum cele menționate privind predarea limbilor clasice.

Revista Pro Universitaria: Într-un final, Consorțiul a propus elaborarea, sub patronajul Președintelui României, a unui document privind reforma educației și cercetării în România, document care să fie agreat și semnat de toate partidele politice parlamentare până la sfârșitul anului 2021. Ce reacții și semnale există în această privință până acum?

Marian Preda: Am avut susținerea Președintelui României și a Guvernului în multe proiecte ale Universității din București din ultimii ani. Instituția Prezidențială a sprijinit dintotdeauna educația, pentru actualul Președinte al României Programul România Educată fiind unul fundamental. Acum va exista și o finanțare adecvată pentru România Educată prin PNRR, componentă gestionată de Ministerul Educației. Documentele strategice există și au susținerea guvernării actuale. Ce am dori noi este să avem garanția că toate partidele, toate guvernările, vor menține direcția actuală și vor sprijini aceleași direcții de reformă pe termen mediu și lung. Am avut în trecut momente în care, prin schimbarea unui guvern, unui ministru, s-au anulat legi, s-au tăiat locuri finanțate de la buget, s-a schimbat componența unor foruri de decizie. Educația fiind o prioritate națională, ne-am bucura dacă am avea cât mai multe garanții că și în viitor va fi tratată așa și va rămâne în afara partizanatului politic, așa cum este în prezent.

Revista Pro Universitaria: Anticipați un an universitar 2021-2022 la fel de complicat, mai echilibrat sau mai ferit de neprevăzut?

Marian Preda: Cred că va fi un an universitar mai aproape de ce știam noi până la venirea pandemiei. Sper ca un număr tot mai mare de persoane să se vaccineze până în toamna acestui an pentru că ne dorim cu toții – studenți, profesori, staff administrativ – întoarcerea în sălile de curs. Desigur, lucrurile pot evolua diferit, dar cu siguranță avem astăzi mai puține necunoscute decât aveam acum un an, spre exemplu. Va fi un an cu noi provocări, pentru că pandemia, după cum spun specialiștii, nu s-a sfârșit, dar cred că va fi un an academic de revenire, de tranziție spre o nouă normalitate, cu studenți și profesori în amfiteatre, ceea ce ar reprezenta un mare câștig pentru noi toți. Să sperăm că 2021-2022 va fi anul academic al ieșirii din pandemie și al conturării normalității post-pandemice.

Născut în localitatea Dăbuleni (Dolj) la 9 mai 1963, prof. univ. dr. Marian Preda a deprins, mai întâi, tainele ingineriei, absolvind Facultatea de Mecanică din Universitatea Politehnică București (promoția 1989). A decis, apoi, să se aventureze în aprofundarea unei alte științe, și în perioada 1990 – 1994 a urmat cursurile Facultății de Sociologie, Psihologie, Pedagogie din cadrul Universității București, astfel că face parte din prima serie de studenți sociologi a României post-revoluționare.

De peste 30 de ani funcționează neîntrerupt Universitatea din București. A condus Facultatea de Sociologie și Asistență Socială între 2000 și 2015 – mai întâi ca prodecan, apoi ca decan – și din 1994 predă, la această facultate, cursuri de Management strategic, Comportament organizațional, Politici sociale și Sociologia timpului. Din decembrie 2019 este rectorul Universității.

A beneficiat de mai multe stagii de formare în străinătate (de exemplu, la University of Cambridge și la George Washington University, cu o bursă Fulbright). Este doctor în sociologie din 2001 și profesor universitar conducător de doctorate din 2006. A primit titulatura de MBA (master in business administration) la Tiffin University (SUA), în anul 2006.

Activează și ca manager, consultant sau expert în numeroase proiecte cu finanțare națională sau internațională. A colaborat și colaborează cu organizații precum ONU, Banca Mondială, Bernard Brunhes International (BBI), Comisa Europeană (programe PHARE și POS-DRU).

Autor sau coautor la peste 25 de cărți, printre care: Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz (2000); Politica socială românească – între sărăcie și globalizare (2002); Sistemul de asigurări de pensii în România: probleme majore și soluții (2004); Riscuri și inechități sociale în România (2009); Time Capital and Social Gravity: Two New Concepts for Sociology of Time (2013).

Implicat în analizele macro privind societatea românească, prof. univ. dr. Marian Preda a exercitat funcțiile de președinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice (2009-2010), membru al Comisiei Naționale pentru Populație (2007-2009, 2010-2012), președinte al Societății Sociologilor din România (2012-2016), și președinte al Consiliului Statistic Național (2016-2020) al Institutului Național de Statistică.

* Interviul este extras din Revista Pro Universitaria nr. 3/2021, dedicată admiterii în învățământul superior.

„Schimbările mai mici sau mai mari se întâmplă cu voința și prin autonomia universitară!” Interviu cu prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București was last modified: august 16th, 2021 by Marian Preda

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter