186 views
Începutul anului vine şi cu schimbări la conducerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi în alte agenţii guvernamentale.
„Premierul Nicolae Ciucă a decis, luni, eliberarea Violetei Vijulie din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. (…) În locul său a fost numit, tot luni, Vasile-Felix Cozma, membru PSD”, scrie News.ro.
„Alte decizii semnate de premierul Nicolae Ciucă au vizat numirea lui Dragoş-Cristian Vlad în funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României şi eliberarea, la cerere, a lui Horia Scarlat din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului”, mai notează News.ro.
Adevărul scrie despre alte schimbări, de această dată legislative, aduse de începutul noului an.
„Legea energiei a fost modificată chiar la sfârşitul anului 2021, schimbările, care prevăd printre altele penalizarea consumatorilor casnici, fiind deja publicate în Monitorul Oficial. În data de 31 decembrie, a apărut în Monitorul Oficial O.U.G. nr. 143/2021, «pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative»”, scrie economica.net, citată de Adevărul.
„Potrivit portalului legislatie.just.ro, furnizorii de energie pot percepe anumite comisioane consumatorilor casnici acestea fiind «comision pentru încetare a contractului» şi «comision pentru schimbare». Definiţiile celor două comisioane sunt descrise la punctele 25 şi 26 din lege şi sunt următoarele: 25. comision de încetare a contractului – comisionul sau penalitatea impusă clienţilor finali de către furnizori sau de către participanţii la piaţă implicaţi în agregare la încetarea unui contract de furnizare de energie electrică sau de servicii; 26. comision pentru schimbare – comisionul sau penalitatea impusă pentru schimbarea furnizorilor sau a participanţilor la piaţă angajaţi în agregare, inclusiv comisionul de încetare a contractului, care este impus direct sau indirect clienţilor de cătrefurnizori, de către participanţii la piaţă angajaţi în agregare sau de către operatorii de sistem”, menţionează Adevărul.
Libertatea scrie despre evoluţia cazurilor de Omicron în România.
„Numărul cazurilor de infectare cu tulpina Omicron, confirmate în România până la data de 2 ianuarie este de 92, anunță marți, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), potrivit Agerpres. Numărul nu a crescut față de ziua de 31 decembrie 2021, când autoritățile au anunțat 54 de noi infectări, bilanțul total ajungând atunci la 92 de cazuri. 63 dintre cei infectați cu Omicron (68%) au fost vaccinați anti-COVID, cu toții având schema completă de imunizare. Conform datelor INSP, 42 dintre persoanele confirmate ca fiind infectate cu Omicron în România, adică 45,6%, au călătorit recent în afara țării: în Marea Britanie (23), Africa de Sud (8), Nigeria (4), Spania (2), Tanzania (2), Belgia (1), Olanda (1), RD Congo (1). Alte 7 cazuri, adică 7,6%, se află în 5 focare din București (4) și județul Prahova (1). Dintre acestea, două au istoric de călătorie sau au intrat în contact cu o persoană venită din Spania (1), respectiv SUA (1). În 5 cazuri (5,4%) există o legătură epidemiologică cu un caz de COVID, iar alte 32 (34,8%) nu au nicio legătură epidemiologică, în timp ce 6 cazuri nu au răspuns la apelul telefonic al reprezentanților Direcției de Sănătate Publică”, notează Libertatea.
În contextul răspândirii variantei Omicron, măștile FFP2 ar putea fi obligatorii în România.
„Guvernul României discută despre obligativitatea de a purta măști de tip FFP2. Justificarea pentru această nouă regulă este creșterea numărului de infectări și venirea valului 5 al pandemiei. Guvernul a discutat și în ședința de luni, iar discuțiile sunt reluate cu privire la obligativitatea purtării acestui tip de mască cu filtru de protecție. Totuși acest tip de măști vor fi purtate în paralel cu cele chirugicale”, arată România liberă.
Digi 24 scrie despre rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii de la Cedars-Sinai din SUA, care este legat de evoluţia post-COVID-19 a unor pacienţi.
„Infecţia cu virusul care provoacă boala COVID-19 poate declanşa un răspuns «de dereglare imunitară» care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au prezentat simptome uşoare sau care nu au avut simptome, potrivit constatărilor unei echipe de oameni de ştiinţă de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite, publicate în Journal of Translational Medicine”, relatează Science Daily, citat de Digi 24.
„Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele care au fost anterior infectate cu SARS-CoV-2, virusul aflat la originea COVID-19, prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet. (…) Acest studiu este primul care raportează nu doar prezenţa unui nivel crescut de autoanticorpi după o infecţie uşoară sau asimptomatică, ci şi persistenţa acestora în timp. Pentru desfăşurarea acestui studiu, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecţii anterioare cu SARS-CoV-2. Specialiştii au comparat probe de sânge de la aceşti indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie”, scrie Digi 24.
„Unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi, de asemenea, la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă. Unii dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile. Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a identifica tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenţi şi care pot persista la persoanele cu simptome de COVID-19 de lungă durată”, mai arată Digi 24.
Seară frumoasă!
