Schimbări în agenţiile guvernamentale

Începutul anului vine și cu schimbări la conducerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și în alte agenții guvernamentale.

„Premierul Nicolae Ciucă a decis, luni, eliberarea Violetei Vijulie din funcția de președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (…) În locul său a fost numit, tot luni, Vasile-Felix Cozma, membru PSD”, scrie News.ro.

„Alte decizii semnate de premierul Nicolae Ciucă au vizat numirea lui Dragoș-Cristian Vlad în funcția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României și eliberarea, la cerere, a lui Horia Scarlat din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului”, mai notează News.ro.

Adevărul scrie despre alte schimbări, de această dată legislative, aduse de începutul noului an.

„Legea energiei a fost modificată chiar la sfârșitul anului 2021, schimbările, care prevăd printre altele penalizarea consumatorilor casnici, fiind deja publicate în Monitorul Oficial. În data de 31 decembrie, a apărut în Monitorul Oficial O.U.G. nr. 143/2021, «pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative»”, scrie economica.net, citată de Adevărul.

„Potrivit portalului legislatie.just.ro, furnizorii de energie pot percepe anumite comisioane consumatorilor casnici acestea fiind «comision pentru încetare a contractului» și «comision pentru schimbare». Definițiile celor două comisioane sunt descrise la punctele 25 și 26 din lege și sunt următoarele: 25. comision de încetare a contractului – comisionul sau penalitatea impusă clienților finali de către furnizori sau de către participanții la piață implicați în agregare la încetarea unui contract de furnizare de energie electrică sau de servicii; 26. comision pentru schimbare – comisionul sau penalitatea impusă pentru schimbarea furnizorilor sau a participanților la piață angajați în agregare, inclusiv comisionul de încetare a contractului, care este impus direct sau indirect clienților de cătrefurnizori, de către participanții la piață angajați în agregare sau de către operatorii de sistem”, menționează Adevărul.

Libertatea scrie despre evoluția cazurilor de Omicron în România.

„Numărul cazurilor de infectare cu tulpina Omicron, confirmate în România până la data de 2 ianuarie este de 92, anunță marți, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), potrivit Agerpres. Numărul nu a crescut față de ziua de 31 decembrie 2021, când autoritățile au anunțat 54 de noi infectări, bilanțul total ajungând atunci la 92 de cazuri. 63 dintre cei infectați cu Omicron (68%) au fost vaccinați anti-COVID, cu toții având schema completă de imunizare. Conform datelor INSP, 42 dintre persoanele confirmate ca fiind infectate cu Omicron în România, adică 45,6%, au călătorit recent în afara țării: în Marea Britanie (23), Africa de Sud (8), Nigeria (4), Spania (2), Tanzania (2), Belgia (1), Olanda (1), RD Congo (1). Alte 7 cazuri, adică 7,6%, se află în 5 focare din București (4) și județul Prahova (1). Dintre acestea, două au istoric de călătorie sau au intrat în contact cu o persoană venită din Spania (1), respectiv SUA (1). În 5 cazuri (5,4%) există o legătură epidemiologică cu un caz de COVID, iar alte 32 (34,8%) nu au nicio legătură epidemiologică, în timp ce 6 cazuri nu au răspuns la apelul telefonic al reprezentanților Direcției de Sănătate Publică”, notează Libertatea.

În contextul răspândirii variantei Omicron, măștile FFP2 ar putea fi obligatorii în România.

„Guvernul României discută despre obligativitatea de a purta măști de tip FFP2. Justificarea pentru această nouă regulă este creșterea numărului de infectări și venirea valului 5 al pandemiei. Guvernul a discutat și în ședința de luni, iar discuțiile sunt reluate cu privire la obligativitatea purtării acestui tip de mască cu filtru de protecție. Totuși acest tip de măști vor fi purtate în paralel cu cele chirugicale”, arată România liberă.

Digi 24 scrie despre rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii de la Cedars-Sinai din SUA, care este legat de evoluția post-COVID-19 a unor pacienți.

„Infecția cu virusul care provoacă boala COVID-19 poate declanșa un răspuns «de dereglare imunitară» care se prelungește mult după infecția inițială și după recuperare, chiar și în rândul persoanelor care au prezentat simptome ușoare sau care nu au avut simptome, potrivit constatărilor unei echipe de oameni de știință de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite, publicate în Journal of Translational Medicine”, relatează Science Daily, citat de Digi 24.

„Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele care au fost anterior infectate cu SARS-CoV-2, virusul aflat la originea COVID-19, prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la șase luni după ce s-au recuperat complet. (…) Acest studiu este primul care raportează nu doar prezența unui nivel crescut de autoanticorpi după o infecție ușoară sau asimptomatică, ci și persistența acestora în timp. Pentru desfășurarea acestui studiu, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecții anterioare cu SARS-CoV-2. Specialiștii au comparat probe de sânge de la acești indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoși înainte de pandemie”, scrie Digi 24.

„Unii dintre autoanticorpi au fost identificați, de asemenea, la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar își atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă. Unii dintre autoanticorpi au fost asociați cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbații. În acest studiu, însă, bărbații au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile. Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a identifica tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenți și care pot persista la persoanele cu simptome de COVID-19 de lungă durată”, mai arată Digi 24.

Seară frumoasă!