Schemele de monedă virtuală fac o veritabilă concurență sistemelor clasice de plăți

9 apr. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 322

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cristian Pavel: Bună ziua, dle decan. Suntem în compania dlui prof. univ. dr. Lucian Bercea – domnia sa este decanul Facultății de Drept de la Universitatea de Vest din Timișoara și, să zic, centrul nervos al evenimentului tradițional, Conferința de Drept Bancar de la Timișoara. Spuneam că este o tradiție, știm foarte bine cu toții că este, practic, a opta ediție a acestei serii de evenimente. Suntem într-un sediu cochet, al Băncii Naționale a României, în sucursala din Timișoara. Înțeleg că este prima dată când evenimentul respectiv se desfășoară în acest sediu. Parteneriatul cu Banca Națională se pare că dă roade.

Conferintele Video Universul Juridic

Lucian Bercea: E adevărat. Nu e prima dată când conferința integrată în reputatul ciclu de conferințe organizate de Banca Națională sub denumirea de Colocvii juridice, dar e, într-adevăr, conferința prin care este inaugurată această sală de conferințe din sediul Băncii Centrale din Timișoara și e, practic, primul eveniment de marcă al Băncii Naționale în noul său sediu.

Cristian Pavel: Din cât am văzut – în program și în sală –, respectivul eveniment are deja o audiență națională. Sunt prezenți oaspeți din întreaga țară – din București, Iași, Timișoara. Ați putea să ne spuneți câteva nume rezonante din paleta de invitați, dintre lectorii care sunt astăzi la conferință?

Lucian Bercea: Îmi face plăcere această remarcă, dar probabil că ar fi nedrept față de cei pe care nu i-aș nominaliza. Evident, directorul Direcției juridice a BNR, dl Alexandru Păunescu, co-organizatorul conferinței, merită notat aici; și colegii de la facultățile de Drept din București, Cluj-Napoca și Craiova, care iau parte la acest eveniment, împreună cu – desigur – practicieni ai dreptului bancar, specialiști din Banca Națională, din bănci, din societăți de avocatură, care întregesc acest panel.

Cristian Pavel: Noi, Universul Juridic, și nu doar noi – în general media, probabil, es  te preocupată de tema pe care dumneavoastră ați adus-o în atenție cu acest prilej, în sensul că tot ceea ce se știe și se discută despre criptomonede cred că la ora aceasta este insuficient, toți avem un drum lung de parcurs, începând cu practicieni în domeniul juridic, care au de făcut față diverselor spețe care apar; cei din domeniul fiscalității; cei din domeniul legislativ. Lucrurile sunt nelămurite. Cum ați ajuns la stabilirea unei astfel de teme, care este mai mult sau mai puțin delicată și controversată în acest moment?

Lucian Bercea: E o temă într-adevăr sensibilă – nu știu cât e neapărat de fierbinte, dar este sensibilă –, tocmai pe fondul instabilității și al neclarității legislative. În fond, dacă e să discutăm despre mizele conferinței, am vrut să dovedesc că și juriștii știu câte ceva despre criptomonedă…

Cristian Pavel: Știu foarte bine; m-am convins.

Lucian Bercea: Nu numai economiștii sau cei care tehnic se ocupă cu crearea și tranzacționarea acestor instrumente de valoare. Ideea e că apar, așa cum s-a dovedit în cadrul prezentărilor din conferință, din ce în ce mai multe cazuri practice, fie în fața instanțelor de judecată, fie în fața parchetelor, fie în fața notarilor publici care pun în discuție aceste probleme. Și este nevoie de o clarificare a conceptelor cu care lucrăm și de o încercare de uniformizare a concepțiilor asupra acestor concepte, pentru ca practica să nu fie una divergentă.

Cristian Pavel: Cum credeți că va putea fi depășită precauția sau rezerva pe care instituțiile de credit încă o au în legătură cu această monedă electronică – s-a discutat în conferință dacă putem defini criptomoneda ca fiind o monedă, un activ sau un bun, iată. Cum credeți că s-ar putea depăși precauțiile, teama și chiar refuzul de a se apleca cu mai multă atenție, a celor din societate asupra acestui aspect. Pentru că au fost situații când au fost închise conturi în bănci, la niște recomandări care veneau de unde veneau. Au fost situații când în instanță au fost pronunțate sentințe neașteptate sau stranii, tot pe seama unor bariere sau unei lipse de cunoaștere. Cum vedeți mai departe că România va intra cumva în această cadență de înțelegere și de…

Lucian Bercea: Cred că sunt mai multe lucruri de punctat aici. În primul rând, unul dintre avantajele din perspectiva utilizatorilor de monedă virtuală este văzut de instituțiile de credit ca un dezavantaj; ca o chestiune impracticabilă în acest moment.

Cristian Pavel: Și concurentă, probabil.

Lucian Bercea: Da. Dincolo de chestiunile de concurență monetară. Anonimitatea tranzacțiilor este impracticabilă în momentul de față în sistemul bancar. Sau pseudo-anonimitatea acestor tranzacții. Or, din punctul acesta de vedere, formele acestea ce cripto-currency, care sunt alternative la monedă, recuperează un avantaj pe care îl are numerarul, dar pe care moneda de cont l-a pierdut. Din punctul acesta de vedere, aceste scheme de monedă virtuală fac o veritabilă concurență sistemelor clasice de plăți. Din altă perspectivă, volatilitatea foarte crescută…

Cristian Pavel: Volatilitatea cotațiilor.

Lucian Bercea: Exact. Este o chestiune care e incompatibilă în acest moment cu calificarea monetară a acestor valori, pentru simplul motiv că, dacă discutăm despre monedă, trebuie să discutăm despre un etalon de valoare, trebuie să discutăm despre o rezervă de valoare și e clar că înțelegerea prețurilor într-o asemenea monedă sau, pe de altă parte, tezaurizarea valorilor nu se poate face în sensul, cel puțin, clasic, pe care-l înțelegem în acest moment pentru aceste operațiuni. Din acest punct de vedere, cred că au un puternic caracter speculativ operațiunile cu criptomonedă, iar instituțiile de credit sunt reticente la acest gen de comportament tranzacțional, inclusiv la recomandarea Băncii Centrale.

Cristian Pavel: În general, tot ce înseamnă disruptori aduc în atenție lucruri cu totul și cu totul noi. Tranzacțiile care se fac în diverse sisteme de plăți, inclusiv în aceste scheme, ocolesc toți algoritmii clasici, pe seama cărora funcționează instituțiile de credit clasice. E foarte nedrept, spun bancherii, probabil – și pe bună dreptate –, că ei sunt monitorizați, sunt supravegheați, sunt îndrumați, se supun unui noian întreg de reglementări, au fonduri de garantare, au tot felul de lucruri care se constituie într-un backup pentru clienții respectivi, pe când răspunderea în cazul tranzacțiilor despre care vorbim este disimulată sau nu există mai deloc.

Lucian Bercea: Bun, aici chestiunea care trebuie precizată este că există avantaje nete ale transferurilor de valori în aceste forme – și discutăm aici despre viteză, despre costuri reduse, despre securitatea acestor transferuri.

Cristian Pavel: Absolut. În primul rând securitatea.

Lucian Bercea: E clar, din acest punct de vedere, că tehnologiile care se află în spatele acestor criptomonede sunt performante. Sau ajung, pas cu pas, la un nivel de performanță greu de atins de sistemele clasice de transfer de bani sau de alte valori. Or, din acest punct de vedere, cred că tehnologiile de tip block-chain și, practic, formele de valoare pe care le încorporează ele sau care le sunt atașate, mai degrabă, acestor seturi de date nu vor putea fi, pe termen mediu și lung, evitate de instituțiile de credit. În momentul în care ceva creează concurență, probabil că una dintre atitudinile raționale este să încerci să-ți însușești genul ăsta de tehnologii și să le faci tu însuți concurență celor care îți fac în acest moment concurență.

Cristian Pavel: O ultimă întrebare: Care credeți că va fi valoarea adăugată a acestui eveniment, la închiderea lucrărilor?

Lucian Bercea: Eu mă bucur că am avut o rată foarte bună de acceptare a invitațiilor pe care le-am făcut intervenienților. Mă bucur, pe de altă parte, că e un eveniment cu un succes de public – aș putea spune neașteptat, față de cât de marginal este acest subiect; pentru că este un subiect de nișă, în fond, pentru juriști. Și cred că, fiind primul eveniment notabil, sistematic și de anvergură pe acest subiect, în realitate face ceea ce fac evenimentele care deschid un drum: deschid o discuție, pun niște probleme… transmit niște mesaje din partea unor intervenienți care sunt validați de valoarea lor academică sau profesională.

Cristian Pavel: Vă mulțumim, vă felicităm și mulțumim pentru că Universul Juridic a avut șansa de a fi prezent la acest eveniment. Succes mai departe!

Lucian Bercea: Mulțumesc.

Schemele de monedă virtuală fac o veritabilă concurență sistemelor clasice de plăți was last modified: aprilie 9th, 2019 by Lucian Bercea
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter