Săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată. Recurs respins ca nefondat

12 oct. 2022
1.201 views
  • NCP: art. 335 alin. (2)
  • NCP: art. 37 lit. a)
  • NCP: art. 5
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 438 alin. (1) pct. 7
  • NCPP: art. 447
  • O.U.G. nr. 195/2002: art. 86 alin. (2)

Prin Sentința penală nr. 347 din 08 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Onești, în temeiul art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism cu dreptul de a conduce suspendat, prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 95/RC din 21 martie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte având în vedere cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 591 din data de 1 octombrie 2015, publicată în M. Of. , Partea I, nr. 861/19.11.2015 raportat la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., invocat de inculpatul A. constată că acesta este nefondat, drept pentru care va respinge recursul în casație pentru următoarele motive:

Sfera controlului judiciar a fost limitată, astfel că nu pot fi examinate decât chestiunile ce privesc aspecte de drept, în limita cazurilor de casare prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Înalta Curte constată în raport de argumentele ce susțin cererea de recurs în casație invocate că, în realitate, ele nu vizează nelegalitatea hotărârii, ci se solicită pronunțarea unei soluții de achitare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., întrucât a fost abrogată prin Legea nr. 187/2012. Or, prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal dispozițiile prevăzute de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice nu au fost abrogate, ci au corespondent în dispozițiile art. 335 alin. (2) C. pen.

Astfel, potrivit art. 335 alin. (2) teza I C. pen. în vigoare, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv. Spre deosebire de vechiul art. 86 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 195/2002, art. 335 alin. (2) teza I C. pen. în vigoare a înlocuit referirea la „autovehicul sau tramvai” cu referirea la „vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere”, extinzând sfera de aplicare a normei de incriminare la toate categoriile de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere.

Ca atare, având în vedere că infracțiunea de conducere a unui autoturism cu dreptul de a conduce suspendat se găsea anterior intrării în vigoare a Codului penal reglementat de art. 86 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 195/2002, aceasta a fost preluată de dispozițiile art. 335 alin. (2) C. pen., în esență diferențele între cele două texte sunt reduse ca incidență și constau în faptul că termenul autovehicul a fost înlocuit, în cuprinsul alin. (2) și (3), cu cel de vehicul, iar din textul alineatului ultim a dispărut referirea la o persoană care suferă de o boală psihică, astfel că nu se poate reține că a operat o dezincriminare a faptei așa cum susține inculpatul A..

Astfel, prin argumentele invocate în susținerea recursului în casație circumscrise cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., recurentul urmărește, în realitate, o rejudecare a cauzei în cadrul procedurii recursului în casație ca al treilea grad de jurisdicție.

Or, scopul recursului în casație este de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de control judiciar, iar argumentele invocate de inculpat nu susțin niciunul dintre cazurile de casare expres și limitativ reglementate de art. 438 C. proc. pen., fiind formal circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege, legiuitorul urmărind prin această cale de atac extraordinară nu o rejudecare a litigiului, respectiv a fondului cauzei, ci o verificare a hotărârii pronunțate de instanțele de judecată din perspectiva legalității acestora. Cu alte cuvinte, recursul în casație reprezintă un mijloc de a repara aspectele de legalitate și nu are, în consecință, drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea sentințelor și deciziilor necorespunzătoare, în scopul respectării legislației și a uniformității jurisprudenței. Recursul nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor sau a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare. Instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic fapta penală, ci judecă exclusiv dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, sau de revizuire, cale de atac de fapt care urmărește îndreptarea erorilor de judecată, recursul în casație are ca scop verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

Având în vedere limitele prevăzute de dispozițiile art. 447 C. proc. pen. prin raportare la art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. invocat de inculpat și pentru care a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație, Înalta Curte constată că recurentul inculpat a invocat, formal, nelegalitatea hotărârii atacate, criticile formulate, vizând, în realitate, nelegala condamnare pentru de conducere a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată.

Drept urmare, criticile invocate de inculpatul A. sunt neîntemeiate și, pentru aceste considerente, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. va fi respins, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1055 din data de 28 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 65 lei, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II
Săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată. Recurs respins ca nefondat was last modified: octombrie 12th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.