Rusia ameninţă Europa cu armele sale nucleare

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, în ședința de Guvern de vineri, ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, să pregătească proiectul hotărârii de guvern privind alegerile prezidențiale.

„Săptămâna viitoare stabilim la care dintre cele două date, 15 sau 29 septembrie, se va desfășura primul tur”, a mai spus șeful Executivului, scrie News.ro.

„Coaliția de guvernare a decis, joi, două variante de lucru privind calendarul alegerilor prezidențiale, și anume ca primul tur să fie pe 15 septembrie sau pe 29 septembrie. Decizia finală urmează să fie luată marți, au precizat surse politice”, mai arată News.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, vineri, că Guvernul va introduce salariul minim european în România cu scopul de a proteja puterea de cumpărare și de a ridica salariul mediu brut.

„Introducem azi salariul minim european în România în concordanță cu directiva europeană și după consultări cu partenerii sociali. De fapt. urmărim protejarea puterii de cumpărare, un câștig salarial mediu brut cât mai aproape de 50% din salariul mediu net pe economie și raportarea la productivitatea muncii. Reamintesc că din 1 iulie majorăm salariul minim de la 3.300 la 3.700 lei și vor beneficia circa 1,8 milioane de angajați”, a precizat Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern, notează Agerpres.

Eurodeputatul Vlad Gheorghe îi cere Procurorului General al României să constate că Biroul Electoral Central a comis exces de putere când a respins nemotivat toate cele 43 de cereri de renumărare a voturilor.

„Îi cer Procurorului General al României să constate că Biroul Electoral Central a comis exces de putere când a respins nemotivat toate cele 43 de cereri de renumărare. După ce am sesizat Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și OCDE cu privire la fraudarea masivă a alegerilor, acum solicit Procurorului General să își facă datoria”, spune Vlad Gheorghe într-o postare, scrie News.ro.

„Fapta este evidentă: Biroul Electoral Central a respins nejustificat toate cererile de renumărare a voturilor și astfel a încălcat dreptul cetățenilor la alegeri libere. Amploarea neregulilor ridică suspiciuni grave privind corectitudinea procesului electoral și subminează încrederea cetățenilor în procesul democratic. Așa că îi cer Procurorului General să își facă datoria și să propună instanței de contencios administrativ anularea deciziilor BEC și renumărare”, scrie News.ro.

Președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care sunt inițiate negocierile de aderare la Uniunea Europeană și este desemnată Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

„Republica Moldova a îndeplinit toate recomandările Comisiei Europene. Astfel, la doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, va avea loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova – UE, la 25 iunie, care fixează începerea negocierilor de aderare. În spatele acestor eforturi de modernizare a țării, stau mii de oameni din instituțiile statului și munca fiecăruia dintre ei are un impact crucial asupra obiectivului nostru de țară – să pregătim Republica Moldova pentru aderare până în 2030. Moldova – membră a Uniunii Europene – este singura cale de dezvoltare prin care vom asigura pacea, bunăstarea și o viață mai bună pentru toți cetățenii noștri. La referendumul din toamnă, poporul Republicii Moldova va decide dacă anume aceasta este direcția de dezvoltare a țării și moștenirea pe care o lăsăm generațiilor următoare. Îi mulțumesc Guvernului pentru munca depusă și îi urez succes delegației noastre care va reprezenta Republica Moldova la Luxemburg, la lansarea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, scrie yă Maia Sandu pe Facebook, notează Cotidianul.

Pentru Rusia, o înfrângere strategică în Ucraina ar însemna „sfârșitul istoriei sale de 1.000 de ani”, a declarat joi Președintele rus, Vladimir Putin. Președintele rus declară că Rusia se gândește la posibile schimbări ale doctrinei sale privind utilizarea armelor nucleare.

„Pentru Rusia, aceasta (înfrângerea strategică) ar însemna sfârșitul statalității sale, iată ce ar însemna asta. Aceasta înseamnă sfârșitul istoriei de 1.000 de ani a statului rus. Cred că acest lucru este clar pentru toți. Și atunci apare întrebarea, de ce să ne fie frică? Nu este mai bine atunci să mergem până la capăt? Aceasta este o logică formală elementară”, a spus Putin, într-o întâlnire cu ziariștii ruși la finalul vizitei sale în Vietnam, scrie Libertatea.

Putin a spus că forțele ruse se pregătesc pentru toate scenariile posibile ale evoluției situației în Ucraina.

„Știm că în principal americanii și europenii îi împing pe ucraineni să ne alunge unitățile la granița de stat cu orice preț – cu orice preț, vreau să subliniez – și intenționează să prezinte acest lucru drept un succes major pe anul 2024 în perspectiva așteptatului summit al NATO și apoi a alegerilor din SUA”, le-a mai spus Putin ziariștilor ruși, mai notează Libertatea.

„În acest context, Putin a afirmat că Rusia se gândește la posibile modificări ale doctrinei sale privind utilizarea armelor nucleare. Doctrina existentă prevede că Rusia poate folosi astfel de arme ca răspuns la un atac nuclear sau în cazul unui atac convențional care reprezintă o amenințare existențială pentru stat”, mai scrie Libertatea.

 

Seară liniștită!