Rusia a ocupat regiunea Luhansk

Fondurile Europene și modul în care acestea sunt gestionate de antreprenorii români țin prima pagină a presei naționale. Parchetul European, condus de procurorul Laura Codruța Kovesi, cere acum arestarea preventivă a 12 cetățeni români, dintre care patru sunt funcționari publici.

„Această intenție este anunțată de Parchetul European, în cadrul anchetei pe care o desfășoară simultan în România și în Austria. EPPO a anunțat că a pus oficial sub acuzare 12 persoane în urma celor 160 de percheziții domiciliare realizate în ziua de 28 iunie 2022. Ancheta se referă la «presupuse fraude cu fonduri europene și românești de peste cinci milioane de euro, deturnate printr-un mecanism financiar complex»”, relatează România liberă.

„Pentru 12 persoane se cere arestarea preventivă pe termen de 30 de zile. Cererea a fost înaintată judecătorilor pentru drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Persoanele vizate sunt suspectate de participare la o grupare criminală organizată, folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente false sau inexacte sau a unor declarații incomplete, în cazul în care fapta are ca rezultat obținerea de fonduri de la bugetul general al Uniunii Europene și obținerea ilegală de fonduri naționale. De asemenea, aceste persoane sunt acuzate de spălare de bani. Una dintre metodele folosite de infractori era decontarea de servicii fictive.(…) Un alt procedeu prin care se obțineau ilegal bani era reprezentat de angajările fictive”, mai arată România liberă.

În Ucraina, Rusia susține că a obținut controlul total asupra orașului Lisiceansk, ultimul bastion ucrainean din regiunea Lugansk, informația fiind dezmințită de Ministerul ucrainean al Apărării.

 „Armata ucraineană a anunțat că soldații săi s-au retras din Lisiciansk, oraș-cheie din estul Ucrainei, care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse.(…)Partea ucraineană a sublimit «superioritatea multiplă» a armatei ruse pe plan material. Cu puțin timp înainte de acest anunț, Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că Lisiciank reprezintă ‘situația cea mai dificilă și mai periculoasă’ pentru Ucraina”, scrie Digi 24.

„Cucerirea orașului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk și trupelor ruse să amenințe Sloviansk și Kramatorsk, alte două orașe importante din regiunea industrială Donbas, aflate sub control ucrainean. Duminică, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a afirmat că forțele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense”, mai arată Digi 24.

Oficialii de la Moscova vorbesc despre tratative de pace și acuză occidentul că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul.

„Acum este momentul când țările occidentale pariază totul pe continuarea războiului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă, potrivit DPA, citată de Digi 24.

„Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor «să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta»”, mai scrie Digi 24.

La Tbilisi, proeuropenii au ieșit în stradă.

„Zeci de mii de militanți pro-europeni au manifestat din nou duminică la Tbilisi, capitala Georgiei, pentru a cere demisia Guvernului, acuzat că nu a reușit să obțină statutul de candidat la Uniunea Europeană”, comentează AFP, citată de Agerpres.

„În cursul serii, peste 35.000 de manifestanți s-au adunat în fața parlamentului georgian, blocând circulația pe principala arteră din capitală și fluturând drapeluri europene și georgiene, precum și pancarte pe care scria „Noi suntem Europa”, potrivit unor corespondenți ai agenției France Presse. Toate formațiunile de opoziție și mai multe organizații pro-europene au lansat apeluri la manifestații pentru a crește presiunea asupra partidului de guvernământ, Visul Georgian, acuzat de derivă autoritară și de deteriorarea relațiilor cu Bruxellesul”, scrie Agerpres.

Marea Britanie anunță că va sprijini Ucraina în reconstrucția țării odată ce războiul cu Rusia se va termina.

„Londra va sprijini în special reconstrucția orașului și a regiunii Kiev, la cererea Președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat Foreign Office. Marea Britanie intenționează, de asemenea, să colaboreze cu Kievul și aliații săi pentru a găzdui conferința pentru relansarea Ucrainei în 2023 și va deschide un birou la Londra pentru a ajuta la coordonarea acestor eforturi”, relatează G4Media.

„Miercuri, Guvernul britanic a anunțat deblocarea unui miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) în ajutor militar suplimentar Ucrainei pentru a răspunde invaziei ruse, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană și drone. Aceste noi fonduri vor ridica ajutorul militar britanic acordat Kievului la 2,3 miliarde de lire sterline”, reamintește AFP, mai scrie G4Media.

Comisia Europeană (CE) susține că ultimele modificări aduse sistemului judiciar polonez sunt insuficiente pentru a permite acordarea fondurilor UE menite să redreseze economia țării în urma pandemiei de COVID-19.

„Noua lege privind sistemul disciplinar pentru judecători se află încă în analiză”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie România liberă.

„Dar pot spune deja că această nouă lege nu asigură că judecătorii pot pune la îndoială statutul altui judecător fără a risca proceduri disciplinare”, a adăugat Ursula von der Leyen, mai arată România liberă.

„De luni de zile, CE blochează eliberarea a miliarde de euro pentru Polonia ca urmare a deficiențelor flagrante din sistemul judiciar polonez”, amintește Agerpres, citată de România liberă.

„În ultima perioadă, CE a convenit cu Guvernul de la Varșovia asupra condițiilor pentru plata a până la 35 de miliarde de euro. Varșovia a presupus că dizolvarea unei camere de disciplină controversate pentru judecători nu ar contraveni acestor condiții. Camera disciplinară a Curții Supreme, înființată în 2018, s-a aflat în centrul reformelor judiciare urmărite de Guvernul naționalist conservator al partidului de Guvernământ Lege și Justiție (PiS). Această cameră disciplinară avea puterea de a pedepsi și de a demite orice judecător. În iulie anul trecut, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că sistemul disciplinar judiciar din Polonia a încălcat legislația UE. Conform criticilor, independența justiției este subminată, iar ingerința politică facilitate”, mai scrie România liberă.

Seară liniștită!