Ruleta electorală

O problemă extrem de gravă, degradarea Planșeului Unirii, care ar putea pune în pericol viața oamenilor prin prăbușirea sa, după cum susțin specialiștii, ajunge să fie subiectul unui război politic între primarul Capitalei, susținut de liberali, și primarii de sector, membrii PSD.

„Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au stârnit un scandal monstru între primarul general al Capitalei, Nicușor Dan și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță. Aceștia au schimbat replici acide în ultima vreme, însă ieri, conflictul a escaladat până în momentul în care a fost nevoie de intervenția forțelor de ordine. Planșeul Unirii este motivul pentru care cei doi primari s-au certat ieri toată ziua. Daniel Băluță, primarul sectorului 4 anunța luni dimineață începerea lucrărilor de refacere la Planșeul Unirii, pe baza unei autorizații de construcție emise de urgență de Primăria Sectorului 3. Asta pentru că Planșeul Unirii reprezintă un «pericol public», după cum spun experții, iar zona ar aparține Apelor Române. În schimb, Nicușor Dan insistă că zona este proprietatea Primăriei Municipiului București”, relatează Adevărul.

„Mai mulți care au analizat zona susțin că anumite porțiuni din Planșeul Unirii reprezintă un pericol pentru cetățeni. Acesta este într-un stadiu avansat de degradare, iar experții atrag atenția că deteriorarea a ajuns la nivelul 5, ceea ce reprezintă un risc major pentru bucureșteni, având în vedere că structura are aproape 100 de ani. Expertul tehnic Mihai Predescu a recomandat începerea urgentă a lucrărilor de reabilitare, având în vedere riscurile de cedare a structurii sub trafic”, mai scrie Adevărul. 

Un sondaj de opinie comandat de USR, comentat luni în emisiunea Sinteza zilei la Antena 3, este prezentat astăzi de România liberă. Potrivit sondajului, Marcel Ciolacu și George Simion ar urma să intre în turul 2 al prezidențialelor.

„Potrivit sondajului, Ciolacu ar lua 23, 4%, Simion 19, 8%, Geoană 17, 2 iar Lasconi 17, 1. Cristian Diaconescu s-ar clasa pe locul patru cu 7,6% iar liderul PNL ar prinde abia locul 6 cu 6,2%, mult sub partidul pe care îl conduce”, scrie România liberă.

La alegerile parlamentare PSD și AUR ar obține primele poziții cu scoruri superioare liderilor celor 2 partide.

„Formațiunile liderilor PSD și AUR sunt, de asemenea, pe primele două poziții pentru alegerile parlamentare: 28,2% intenții de vot pentru PSD, respectiv 22,7% pentru AUR. Pe locul 3 s-ar situa USR, cu 19,5%, în fața PNL, 12,6%. Este remarcabil faptul că liderii de partid de pe locurile 1, 2 și 4 care sunt și candidați prezidențiali înregistrează intenții de vot sub cele ale partidelor lor”, mai arată România liberă.

Camera Deputaților a decis luni, 14 octombrie, să îi ridice imunitatea parlamentară deputatului Nelu Tătaru, acuzat de DNA că a luat mită.

„Ridicarea imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru s-a făcut cu 177 de voturi pentru, 12 contra și o abținere, iar decizia va fi publicată în Monitorul Oficial. În sală au fost prezenți 192 de deputați din totalul de 329, iar numărul total al voturilor exprimate a fost 190. Numărul voturilor anulate a fost 0. Direcția Națională Anticorupție a anunțat pe 10 octombrie că fostul ministru PNL al Sănătății, deputatul Nelu Tătaru, este urmărit penal pentru luare de mită și are calitatea de suspect”, relatează Libertatea.

Deputatul Nelu Tătaru a declarat luni că este nevinovat şi că nu a luat niciodată bani de la pacienți.

„Nu vreau decât să se facă dreptate. Sunt nevinovat. Nu am primit niciun ban. Ieri am văzut prima dată dosarul. Nu am atins niciun ban, au fost nişte provocări. Nu am acceptat bani. Mai mult de 60% din timpul meu în Huşi este în spital, spitalul este casa mea, acolo consult, acolo dorm, acolo mănânc”, declarase Tătaru, înainte de a intra la audieri în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, scrie Agerpres.

Deputatul Daniel Ghiţă a anunţat, marţi, în plen, că a demisionat din Partidul Social Democrat, urmând să activeze ca neafiliat, până la finalul mandatului.

„Am fost singurul deputat PSD care a avut curajul să lupte în pandemie pentru poporul român, împotriva abuzurilor, unde au existat şi crime împotriva umanităţii. Am votat pentru poporul meu, cu conştiinţa, aşa să-mi ajute Bunul Dumnezeu! Indiferent cât m-au hărţuit şi umilit: Am luptat, şi voi lupta pentru adevăr şi dreptate. Singurul deputat PSD, care a avut curaj să demaşte mafia din sportul romanesc! Am avut curaj, nu pentru mine, ci pentru viitoarele generaţii de sportivi. Cum credeţi că a fost apreciată munca mea? Fără frică!”, a scris Ghiţă pe Facebook, scrie Agerpres.

Începând de luni, Comisia juridică din Camera Deputaților are un nou președinte – Alina Elena Tănăsescu, membru PSD.

„Alina Elena Tănăsescu este la al doilea mandat PSD în Camera Deputaților. La 49 de ani, Elena Tănăsescu ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din octombrie 2022. A mai ocupat aceeași funcție din 2016 până în iunie 2017. Deputata PSD este și vicepreședinte în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții. De meserie avocat, Alina-Elena Tănăsescu și-a obținut doctoratul în drept în 2011 la Universitatea din Craiova”, relatează Libertatea.

Creșterea deficitului bugetar pare să fie o boală care afectează toate marile state europene, având consecințe extreme de grave.

„Țările Uniunii Europene riscă să se confrunte cu o criză de proporții, cauzată de problemele financiare și demografice, iar Marea Britanie ar putea fi afectată semnificativ”, comentează publicația The Telegraph, notează Gândul.

„Michel Barnier, noul premier al Franței, fostul negociator dur al Uniunii Europene în procesul Brexit, a prezentat bugetul de austeritate. Barnier, numit în funcție de președintele Emmanuel Macron, vrea reducerea cheltuielilor bugetare cu 60 de miliarde de euro, în contextul în care amplificarea deficitului public a adus Franța în pragul falimentului. Planurile lui Barnier riscă să afecteze puternic sistemul de pensii, care este mai generos, decât cel britanic”, scrie Gândul, citând The Telegraph.

„Cu excepția Italiei, Franța alocă cele mai multe fonduri din UE pentru sistemul de pensii (13,9% din PIB). Dar, în contextul în care fondurile pentru pensii constituie 25% din cheltuielile publice, Barnier nu are altă opțiune decât să abordeze problema. (…) Cu toate acestea, în Franța sunt încă vii amintirile haosului generat de ultima încercare a președintelui Macron de a reforma sistemul pensiilor, în ianuarie 2023. Contestarea în mod violent a inițiativei relativ moderate de creștere a vârstei de pensionare a generat o revoluție geriatrică”, subliniază editorialistul, mai notează Gândul.

Seară liniștită!