Important este ca studentul să înțeleagă Dreptul în dinamica lui, și nu numai teoretic

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nicolae Cîrstea: Bună ziua îi spunem de această dată d-lui profesor Romulus Gidro, cadru didactic reprezentativ al Facultății de Drept din cadrul Universității Petru Maior și – aș îndrăzni să spun, d-le profesor – prieten apropiat al Editurii Universul Juridic și al meu personal.

Romulus Gidro: Mulțumesc pentru invitația la această discuție și țin să mulțumesc și pentru faptul că mă acceptați ca prieten al acestei edituri consacrate și cea mai importantă, după părerea mea, din România, pe plan juridic.

Nicolae Cîrstea: D-le profesor, avem un proiect mai nou la Universul Juridic, pe portalul universuljuridic.ro – este vorba despre Maratonul Facultăților de Drept, în care avem un periplu național. Încercăm să stăm de vorbă cu cadrele didactice și cu studenții celor mai importante facultăți de Drept, să constatăm particularitățile lor, să evidențiem lucrurile importante pe care le are fiecare facultate și, nu în ultimul rând, profesorii și studenții. Ce înseamnă să fii cadru didactic la Tg. Mureș? Care sunt avantajele acestei posturi într-un oraș nu atât de mare? Care ar fi dezavantajele, dacă ele există?

Romulus Gidro: Întrebare interesantă, cu atât mai mult cu cât eu vin dintr-un centru universitare de vechi tradiții – cel clujean –, unde am fost inițial titularul mai multor discipline la facultatea de Drept. Tg. Mureșul este un centru universitar, evident, mult mai tânăr, dar extraordinar de doritor de a se consacra și pe plan juridic. Dovadă este și faptul că tinerii dovedesc un interes deosebit pentru această pregătire de specialitate, inclusiv cei care vor să se formeze ca juriști, dar și absolvenții juriști care vor să-și continue studiile prin masterate. Tg. Mureșul prezintă un aspect mai aparte, poate și prin faptul că este o îmbinare, aș spune eu, fericită, de studenți provenind în special din două etnii – cea română și cea maghiară, în felul acesta creându-se, cred eu, o simbioză fericită pentru viitorul acestor meleaguri între aceste două mari comunități.

Nicolae Cîrstea: În cadrul celorlalte discuții pe care le-am avut până acum a fost evidențiată o chestiune care mie mi s-a părut importantă, și anume faptul că, fiind mai puțini studenți, interacțiunea și discuțiile care au loc atât în sala de curs, cât și în sala de seminar, sunt mult mai directe. Ajungi, ca profesor, să-ți cunoști mai bine studenții. Și aș vrea să vă întreb care este părerea dumneavoastră din acest punct de vedere, anume al faptului că mai puțini studenți pot să dea o măsură mai bună actului didactic.

Romulus Gidro: Faptul că sunt mai puțini studenți este evident că, în cadrul programelor de seminarii, contactul cadrului didactic cu studenții este mult mai puternic; are impact mai mare. Evident, în măsura în care reușești să capacitezi studenții să fie prezenți la aceste seminarii. Nu cred că este o deosebire foarte mare între universitățile cu studenți mulți și cele cu studenți mai puțini. Este foarte adevărat, însă, pentru că eu am experiența și unor universități cu foarte mulți studenți, că acolo activitățile practice și de seminarii se desfășoară cu oarecare dificultate, tocmai din cauza numărului foarte mare. Aici, la Tg. Mureș, nu întâmpinăm o asemenea dificultate.

Nicolae Cîrstea: Aveți, d-le profesor, o carieră prodigioasă în mediul juridic universitar. Aș vrea să vă întreb, din acest punct de vedere, cum s-a schimbat studenția, cum s-au schimbat studenții dinainte de revoluție, de după revoluție. Constatăm, iată, în ultimii ani un avans tehnologic de neoprit aproape. Cum influențează acesta viața de student, relația dintre profesor și student, până la urmă, care este foarte importantă?

Romulus Gidro: Este, iarăși, o întrebare foarte interesantă. Comparând cu epoca în care noi am fost studenți, aș putea puncta lucruri în favoarea epocii respective, precum există și o serie de elemente care sunt astăzi pozitive. Poate că în vremurile de mai demult și cu puțin impact tehnologic, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, exista mai multă comunicare directă, personală, atât între studenți cât și între studenți și cadrele didactice. Acest impact tehnologic provoacă, cred, uneori o oarecare înstrăinare. Asta nu înseamnă că sunt împotriva revoluției tehnologice; sub nicio formă. Avantajul cel mare al studenților de azi este impactul informațional. Pentru că informația de care ei pot beneficia astăzi este, categoric, de un volum și de o densitate mult mai mari decât cea de care am beneficiat noi, ca tineri.

Așadar, există foarte multe aspecte pozitive pentru viața de astăzi, dar aș putea să constat – dacă tot mi-ați pus această întrebare – că poate nu mai există aceeași viață studențească, care exista altădată.

Nicolae Cîrstea: D-le profesor, îmi amintesc cu nostalgie, cu plăcere, despre anul 1 de facultate și despre impactul pe care l-am avut cu disciplina pe care dumneavoastră o predați – Dreptul roman. Mi-a rămas întipărită în memorie intrarea d-lui profesor Emil Mulcuț în amfiteatrul în care se preda primul curs de Drept roman. Domnia sa a fost foarte dur – a urcat cele 5 trepte până a ajunge la pupitru, s-a oprit pe a treia treaptă, s-a uitat spre sală și a tunat: Ridicați-vă în picioare! Voi nu sunteți conștienți că sunteți la facultate și trebuie să acordați respectul cuvenit instituției, dar și profesorilor? Și aș vrea să vă întreb: Cum este profesorul Romulus Gidro, cum îi primește pe studenții care pășesc prima dată la facultate? Este apropiat, este exigent? Îi ajută, îi îndrumă?

Romulus Gidro: Eu poate că am o altă abordare a studentului în anul 1 decât cea pe care dumneavoastră ați trăit-o. Eu consider că profesorii care predau la anul I trebuie să fie mai atenți, mai calzi, mai apropiați de studenți, care oricum suferă un anumit stres prin faptul că se trezesc dintr-o dată într-un mediu cu totul străin, nou. Vin dintr-un mediu în care nu s-au întâlnit aproape deloc – și de cele mai multe ori chiar deloc – cu discipline cu caracter juridic. Și atunci, eu abordez metoda de a încerca să mi-i apropii, de a încerca să-i fac să iubească materia, să le placă materia. A face ceva de frică nu prea dă rezultate bune din punctul meu de vedere. De aceea, Dreptul roman – mai ales că mulți dintre ei cunosc foarte puțin despre Roma antică și despre istoria acestui popor – Dreptul roman prefer să îl predau într-o formă cât mai accesibilă, cât mai apropiată, chiar punctată cu multe anecdote, cu multe aspecte cu caracter istoric, care să-i determine pe studenți să afle mai mult decât le spun eu la curs.

Nicolae Cîrstea: Așa cum ne spuneați mai devreme, aveți o experiență vastă, într-o universitate foarte mare – Babeș Bolyai; de asemenea, v-am văzut conferențiind și la Universitatea din Oradea. Aveți, iată, această experiență de la Tg. Mureș. Și aș vrea să vă întreb ce lipsește, ce ar trebui să se întâmple în mediul universitar juridic românesc pentru ca lucrurile să fie mai bine sau care considerați dumneavoastră că ar fi lucrurile care ar trebui făcute în acest domeniu ca să avem juriști mai buni, ca juriștii să fie recunoscuți ca profesioniști, să fie avocați, magistrați cu o bună pregătire, temeinică.

Romulus Gidro: Sunt multe chestiuni. M-ați luat prin surprindere cu această întrebare și am să încerc să vă răspund foarte succint. În primul rând, cred că ar trebui redus numărul studenților la facultățile de Drept din România. Este excesiv de mare, iar universitățile mari, precum Universitatea Babeș Bolyai, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Iașiul – după părerea mea acumulează un număr excesiv de mare de studenți, iar pregătirea cu ei este poate mai dificilă tocmai din cauza acestei cifre exagerate.

Apoi, cred că noi, cadrele didactice, ar trebui să ne aplecăm mult mai mult asupra conjugării cunoștințelor teoretice cu cele practice. Studentul de la facultatea de Drept, când iese de pe băncile facultății, nu trebuie să fie doar un bun cunoscător al teoriei Dreptului. Ci el trebuie să aibă un destul de solid bagaj de cunoștințe practice, care să-l poată determina să nu intre cu temere încă din primele zile în sălile de judecată sau în birourile de consilieri juridici, sau oriunde lucrează. Cred că încă se pedalează prea mult în facultățile de Drept pe aspecte pur teoretice, pe controverse între diverși specialiști din diverse centre universitare. Nu cred că este important pentru un student să știe care este disputa între un profesor de la Cluj sau de la București cu un altul de la Iași sau dintr-un alt centru universitar. Important este ca studentul să înțeleagă Dreptul în dinamica lui, și nu numai teoretic.

Nicolae Cîrstea: D-le profesor, tot despre carieră aș vrea să vorbim. Care ar fi pentru dumneavoastră frumusețea carierei de profesor universitar și, în mod particular, a aceleia în domeniul juridic?

Romulus Gidro: Este o activitate extrem de frumoasă. Dovadă că, eu venind din învățământ nu direct de pe băncile universității, ci după o activitate de 7 ani de practică de avocatură – și am rămas dedicat doar activității didactice. Mie personal îmi place enorm de mult să lucrez cu tinerii, îmi place enorm de mult să mă fac util lor și cea mai mare satisfacție este atunci când sunt solicitat să le vin în ajutor pe plan profesional. Munca aceasta didactică este extrem de frumoasă, dar eu cred că trebuie să ai și un pic de har pentru ea. Poți să fii un extraordinar de bun specialist în domeniul Dreptului, dar să nu fii un bun cadru didactic. După cum știu exemple – nu-i cazul să dau acum nume – de cadre didactice eminente la catedră și în relația cu studenții, care n-au un bagaj extraordinar de lucrări doctrinare în spate. Dar s-au dovedit eminenți profesori.

Nicolae Cîrstea: În încheiere, d-le profesor, aș vrea să vă întreb: Plecăm din anul I de facultate, cu materia Dreptului roman pe care o predați; aveți, iarăși, în anul III de facultate, întâlniri la cursurile pe care le faceți cu studenții. La încheierea celor 4 ani de studii cu ce v-ați dori dumneavoastră să rămână un student din interacțiunea cu profesorul Romulus Gidro?

Romulus Gidro: Eu predau două discipline care cel puțin în aparență nu prea au legătură una cu alta. Una are un caracter istoric, dar nu numai, categoric – nu-i cazul aici să dezvolt. Dreptul roman nu este o disciplină cu un caracter exclusiv istoric. Și Dreptul muncii, care este o disciplină de Drept pozitiv, eminamente practică. Dacă la finele anului studentul meu îl văd că s-a îndrăgostit de materia pe care i-am predat-o sau pur și simplu își aduce aminte cu plăcere de această materie, pentru mine este o satisfacție deplină. În ceea ce privește Dreptul muncii, care este o disciplină de Drept pozitiv, nimeni nu poate avea pretenția ca la sfârșitul semestrului sau a două semestre studentul lui să cunoască pe deplin această materie. Important este ca studentul meu la Dreptul muncii, atunci când este solicitat, să știe unde să se ducă să caute ceea ce eu nu i-am spus sau eventual a uitat în timpul anului universitar. Cel care nu știe unde să caute bâjbâie.

Nicolae Cîrstea: Domnule profesor, vă mulțumesc. A fost o plăcere. Sper să ne regăsim la Tg. Mureș, la Oradea sau la Cluj și cu alte ocazii similare.

Romulus Gidro: Plăcerea a fost reciprocă și încă o dată vreau să vă felicit pentru munca pe care o desfășurați dumneavoastră la acest grup editorial. Și sper din toată inima să mai am ocazia să-mi văd numele pe vreo carte publicată de dumneavoastră.

👍Vezi și: Maratonul Facultăților de Drept