România va încasa, în următoarele săptămâni, 2,6 mld. euro din PNRR

19 sept. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 63

Funeraliile Reginei Elisabeta ocupă prima pagină a presei din Europa și din mai multe țări ale lumii.

România liberă relatează pe larg acest eveniment, care adună la Londra majoritatea Șefilor de stat din lume.

„Președintele României, Klaus Iohannis, și Principesa Margareta, custodele Coroanei, reprezintă România la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Președintele Iohannis se află în Anglia încă din ziua de duminică, 18 septembrie. El a participat, duminică seară, alături de ceilalți șefi de stat străini, la o recepție oferită de Regele Charles al III-lea”, scria în această dimineață România liberă.

„Ceremoniile funerare se desfășoară luni, 19 septembrie 2022, în catedrala Westminster Abbey din Londra. Funeraliile de stat ale Reginei încep luni la ora 10 GMT și vor dura, în total, circa nouă ore. Sicriul Reginei va ajunge la catedrală purtat pe un afet de tun. În final, siciul cu trupul Reginei va fi plasat în criptă, alături de sicriul soțului ei, Prințul Philip. Cortegiul funerar ar putea fi condus de un general britanic de origine română, Christopher John Ghika. El este descendent al familiei de boieri Ghica, familie domnitoare, în principatul Moldovei, până în anul 1859. Chris Ghika este fiul prințului John Ghika (1928-2003), care a fost, și el, ofițer în armata britanică. Generalul Chris Ghika este cel care a condus și cortegiul funerar al Prințului Philip, soțul Reginei Elisabeta a II-a. Prințul Philip, duce de Edinburgh, a murit în anul 2021”, notează România liberă.

„La ceremonia funerară din 19 septembrie 2022, de la Londra, asistă șefi de stat sau de guvern din peste o sută de țări. Unul dintre participanți este președintele SUA, Joe Biden. Prezența înalților oficiali străini se face pe baza invitației primite din partea autorităților britanice. Din Rusia nu a fost invitat nimeni”, mai scrie România liberă.

Mâine, vom reveni asupra acestui subiect.

Campanie Craciun UJmag 2020

Prima tranșă de 2,6 miliarde de euro din fondurile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență va intra în România în următoarele 2 – 3 săptămâni, a anunțat, vineri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, care a prezentat și proiectele care vor fi finanțate din aceste fonduri.

„Pentru Autostrada A7 sunt, deja, trei sectoare contractate, valoarea totală a acestor lucrări fiind de 1,5 miliarde de euro. La ele se adaugă «Valul Renovării», contracte lansate de Ministerul Dezvoltării. De asemenea, contracte pentru modernizarea a 100 de creșe, digitalizarea la nivelul universităților din România, alte 4.000 de contracte de finanțare pentru școli astfel încât să se atingă obiectivul de reducere a riscului de abandon școlar. Proiecte de cogenerare gestionate de Ministerul Energiei, dar și de producere de hidrogen, la același minister. Totodată, din acești bani vor fi finanțate și lucrările de la calea ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, scrie Agerpres.

O declarație a Președintelui statului Belarus, cu referire la România, făcută în cadrul unui forum organizat la Minsk, ține prima pagină a presei din România și prin reacțiile care au urmat acestei declarații.

Președintele Lukașenko a susținut că „a început colapsul Ucrainei”, iar liderii din Polonia, Lituania și Letonia „sunt naivi” și repetă greșelile din anii ‘30-‘40 care au dus la Al Doilea Război Mondial.

America este singura țară care beneficiază de pe urma a ceea ce se întâmplă aici: poate să îi arate Europei care este locul ei și să elimine rivalii dintr-o singură mișcare. Astăzi este Ucraina, mâine pot fi Moldova, statele baltice, Polonia sau chiar România”, a declarat Aleksandr Lukașenko, citat de agenția de stat Belta, scrie Libertatea.

Răspunsul României a venit duminică, după ce MAE a dispus convocarea însărcinatului pentru afaceri al Belarusului la București.

 „Partea română respinge ferm astfel de afirmații inadmisibile, care alimentează retorica bazată pe apel la forță și amenințarea cu forța în relațiile internaționale. De asemenea, nu poate fi ignorat rolul și responsabilitatea internațională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susținerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, a transmis MAE într-un comunicat de presă, notează Libertatea.

„România este stat membru al NATO și beneficiază, în cel mai înalt grad, de toate garanțiile de securitate care decurg din acest statut în conformitate cu clauza de apărare colectivă din art.5 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO fiind cea mai puternică alianță politico-militară din istorie”, se mai arată în comunicatul MAE, scrie Libertatea.

„Casa Albă, Departamentul de Stat, Pentagonul și agențiile de informații americane par mai îngrijorate ca niciodată că președintele rus Vladimir Putin ar putea escalada războiul din Ucraina pentru a compensa retragerea sa umilitoare din ultima perioadă”, relatează New York Times, scrie News.ro.

„Oficialii americani nu știu ce formă ar putea lua escaladarea, dar multe dintre opțiunile pentru care se pregătesc sunt sumbre: un bombardament mai nediscriminatoriu al orașelor ucrainene, o campanie de asasinate vizând lideri ucraineni de rang înalt sau un atac asupra centrelor de aprovizionare din afara Ucrainei, situate în țări NATO precum Polonia și România, care canalizează cantități extraordinare de arme, muniție și echipament militar în țară”, mai scrie News.ro, citând New York Times.

Amenințată că ar putea să piardă finanțarea UE, Ungaria revine la masa dialogului.

„Ungaria s-a angajat duminică să-și îndeplinească toate angajamentele asumate față de Comisia Europeană pentru a debloca finanțarea Uniunii Europene, după ce Executivul UE a propus suspendarea unor fonduri de aproximativ 7,5 miliarde de euro destinate statului ungar, din cauza corupției”, transmite Reuters, citată de News.ro.

Monitor Dosare

„Comisia Europeană a recomandat duminică suspendarea unor fonduri în valoare de 7,5 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza corupției, primul astfel de caz în Uniunea celor 27 de state membre, aceasta fiind în conformitate cu o nouă sancțiune menită să protejeze mai bine statul de drept în UE. Este vorba despre încălcări ale statului de drept care compromit utilizarea și gestionarea fondurilor UE. (…) Cele 7,5 miliarde de euro în cauză reprezintă 5% din PIB-ul estimat al Ungariei pentru 2022”, relatează News.ro.

„Șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat sâmbătă că Guvernul Ungariei va depune noi legi în Parlamentul țării, săptămâna viitoare, pentru a pune capăt conflictului cu Comisia Europeană și a debloca accesul la fondurile UE”, mai scrie News.ro.

Nemulțumirile UE față de Ungaria sunt legate și de neparticiparea acestui stat la politica de sancțiuni impuse Rusiei de UE.

„UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalități ruse în cadrul sancțiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe țări, printre care și Ungaria, nu au contribuit la acest efortȚ”, a afirmat duminică comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, transmite AFP.

„«Trebuie să facem o presiune foarte puternică» asupra Ungariei, deoarece «putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acționeze»”, a declarat Didier Reynders într-un interviu acordat postului de televiziune LCI, citat de  Agerpres.

„Ungaria a blocat «cu puțin peste 3.000 de euro» active rusești”, a precizat Didier Reynders, scrie Agerpres.

„Continuăm să lucrăm pentru a cere tuturor statelor membre să pună în aplicare aceleași instrumente pentru a ajunge la active, nu doar la conturi bancare, iahturi, reședințe, ci la toate activele”, a subliniat comisarul european Didier Reynders, evocând dificultatea de a avea acces la criptomonede și operele de artă digitale, mai scrie Agerpres.

Odată cu ofensiva Ucrainei pe frontul de est a Ucrainei, Rusia transferă pe acest front o parte dintre rachetele, care se află în unitățile militare din apropierea orașului Sankt Petersburg.

„Sankt Petersburg este unul dintre cele mai importante locuri pentru apărarea aeriană a Rusiei. Cu toate acestea, imaginile din satelit arată că armata rusă transferă un număr mare de sisteme de apărare aeriană și rachete în Ucraina din această regiune. Potrivit agenției de știri finlandeze Yle, imaginile arată că lansatoarele și rachetele au dispărut de la baza de la Zelenogorsk din istmul Karelian în timpul verii. Yle notează că Sankt Petersburg este al doilea oraș ca importanță din Rusia și este de obicei înconjurat de 14 baze de apărare aeriană. Acum, mai multe dintre aceste baze sunt complet goale”, scrie Adevărul.

În încheierea Revistei scriem despre o descoperire inedită: peste 150 de volume, documente vechi, manuscrise, unele chiar de 1.200 de ani, au fost descoperite în podul unei biserici din Mediaș de prof.univ. dr. Adinel  Dincă, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.

„Este vorba de o bibliotecă veche, care se afla depozitată în unul dintre turnurile bisericii. Noi am avut acum posibilitatea de a începe o cercetare într-un proiect care va dura doi ani de zile. Aveam indicii din literatura veche, de secol XIX, că s-ar păstra niște cărți. Noi estimam că ar fi vorba de 30-40, maximum 50 de volume și deja am depășit 150 de volume descoperite, plus documente vechi. Se știa că există carte veche acolo, dar nu se știa ce anume și în ce volum. Deci, nu este o descoperire întâmplătoare, că noi am fi căutat altceva și am găsit carte veche. Știam că există ceva, aveam indicii vagi, dar nu știam detalii”, a spus prof. univ. dr. Adinel  Dincă, scrie Agerpres.

Seară liniștită!

România va încasa, în următoarele săptămâni, 2,6 mld. euro din PNRR was last modified: septembrie 19th, 2022 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: