113 views
Anul viitor, cel târziu în vară, NATO ar trebui să nominalizeze succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea acestei organizaţii. Mandatul acestuia a fost prelungit tocmai pentru a găsi cel mai bun succesor. Printre numele vehiculate se află şi cel al Preşedintelui Klaus Iohannis.
„La mai bine de şapte decenii de la fondare, mulţi consideră că a venit vremea pentru o femeie la conducerea Alianţei. Căutările au în vizor totodată candidaţi din estul Europei. Un potenţial candidat ar putea fi chiar preşedintele Klaus Iohannis, dar alegerea unui reprezentant al României la şefia NATO ar putea fi considerată puţin cam provocatoare în privinţa Rusiei, relatează Politico. Noua misiune NATO este să-şi găsească un nou şef. Actualul secretar general NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, fost premier, şi-a început mandatul în octombrie 2014. Aliaţii i-au extins mandatul în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câştiga timp în procesul de căutare a unui succesor. Discuţiile oficiale abia au început în cadrul NATO, iar succesorul lui Stoltenberg ar urma să fie anunţat la summitul liderilor Alianţei de la Madrid, prevăzut să aibă loc la sfârşitul primăverii sau la începutul verii lui 2022. Speculaţiile în privinţa succesorului potrivit sunt numeroase”, scrie DC Bussiness.
Strategia forestieră a Uniunii Europene este contestată de mai multe ţări europene, printre care şi România. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat, luni, că România a semnat, alături de alte zece state europene, o scrisoare deschisă iniţiată de Austria, prin care se cere Comisiei Europene o dezbatere asupra Strategiei forestiere, lansată vinerea trecută de Comisie.
„«Urmare a acestui fapt, Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România», a declarat, luni, ministrul Mediului”, scrie România liberă.
„Potrivit lui Tanczos Barna, ţintele vizează plantarea a trei miliarde de arbori la nivelul ţărilor Uniunii Europene, planificare şi monitorizare la nivel european, un Plan strategic pentru 10, 30 şi 50 de ani la nivelul Uniunii, astfel încât pădurile Europei să devină păduri «de absorbare netă a dioxidului de carbon», precum şi definirea tipurilor de păduri”, relatează România liberă.
„Trebuie ştiut faptul că, la nivelul Uniunii Europene vor fi patru ţări care vor duce greul acestei monitorizări şi acestei protecţii de păduri bătrâne şi primare, aşa cum până acum ele au fost definite: România, Bulgaria, Finlanda şi Suedia. Deci majoritatea pădurilor mai bătrâne de 100 de ani se vor concentra în câteva state membre şi de acea interesul României este ca această strategie forestieră, dincolo de obligaţii, să stabilească şi condiţiile de finanţare şi sprijinul de care vor beneficia statele membre în momentul în care îşi asumă aceste ţinte extrem de ambiţioase”, a adăugat Tanczos Barna, citat de News.ro, mai notează România liberă.
Digi24 scrie despre inundaţiile de pe DN1.
„DN1 este complet blocat în stațiunea Bușteni, în urma unei ploi abundente. Apa și aluviunile au acoperit carosabilul, iar traficul a fost deviat. Primarul din Bușteni, Laurențiu Corbu, a declarat marți dimineață, la Digi24, că în jur de 100 de case din localitate au fost inundate. Potrivit Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, circulaţia rutieră este blocată pe DN 1 la km 130, Buşteni, ca urmare a scurgerilor de apă şi a aluviunilor care au ajuns pe carosabil. Traficul este deviat prin zona Zamora”, scrie Digi24.
Aşa cum era de aşteptat, inundaţiile de săptămâna trecută au determinat Executivul să deblocheze primele ajutoare.
„Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, luni, scoaterea de la rezervele de stat a unor bunuri de strictă necesitate şi alocarea acestora unităţilor administrativ-teritoriale Ocoliş, Câmpeni, Sohodol şi Roşia Montana din judeţul Alba, puternic afectate, săptămâna trecută, de inundaţii”, notează Agerpres.
Presa mai scrie că se confirmă faptul că razele solare distrug ARN-ul coronavirusului, ipoteză lansată de cercetătorii chinezi.
„În urmă cu aproape un an, când multe nu se știau încă despre noul coronavirus, iar planeta era aproape în totalitate în carantină, experții spanioli confirmau o ipoteză formulată anterior de colegii lor din China, potrivit cărora razele soarelui au darul de a inactiva virusul SARS-CoV-2. Iată că, acum, o echipă internațională de oameni de știință au dat dreptate cercetătorilor din Spania. Într-adevăr, scriu oamenii de știință din SUA, Marea Britanie și Elveția într-un articol publicat în The Journal of Infectious Diseases, sub acțiunea razelor solare, virusul SARS-CoV-2 devine rapid inactiv. Conform acestei noi teorii a inactivării virusului sub impactul radiației solare, razele ultraviolete B (undă cu lungime de 315-180 de nanometri) acțiunează asupra ARN-ului coronavirusului, deteriorându-l”, scrie DC Business.
Seară frumoasă!
