România, sub lupa Comisiei Europene

Comisia Europeană a publicat miercuri raportul privind statul de drept pentru fiecare dintre cele 27 de țări membre. Raportul privind România pendulează între laude și critici.

„În cazul României a constatat, prntre altele, că achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și că răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupție și la anularea condamnărilor În plus, față de Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană constată că România nu a făcut niciun progres în ceea ce privește introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului. Potrivit raportului, țara noastră nu a făcut niciun progres în ceea ce privește întărirea normelor și mecanismelor de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media, potrivit informațiilor News.ro”, scrie Gândul.

„În schimb, arată raportul, au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, iar o propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost înaintată Ministerului Justiției, dar aceasta nu acoperă scăpările. În ceea ce privește corupția, percepția experților și a directorilor de întreprinderi este că nivelul de corupție din sectorul public rămâne ridicat, arată raportul”, mai scrie Gândul.

Propunerea României pentru un post de comisar european intră în atenția presei. Unele publicații au scris că acest post ar putea fi ocupat de președintele Iohannis. Premierul Marcel Ciolacu declară că nominalizarea pentru acest post va fi făcută după finalizarea negocierilor pe portofoliile din viitoarea Comisie Europeană.

„Nu am avut niciodată o discuție cu președintele Iohannis pentru un eventual mandat de comisar. Dar, vă spun fără nicio reținere, nu cred că aș fi dispus să-l nominalizez pe domnul Iohannis comisar”, a declarat Marcel Ciolacu, scrie Agerpres.

Întrebat dacă nominalizarea va fi europarlamentarul Mihai Tudose, pentru portofoliul Economie, el a spus că trebuie văzut întâi portofoliul care va reveni României.

„Haideți să vedem portofoliul exact pe care o să-l negociem. E o procedură nu tocmai simplă. A cerut doamna Ursula și bărbat și femeie. Dânsa va avea și un interviu propriu cu cei nominalizați, mi se pare foarte corect. Deci, haideți să vedem portofoliul. Este un candidat serios Mihai Tudose pentru zona de economie. E și om politic, are și experiență, e unul dintre candidați. Sunt mai mulți colegi, nu vreau să intru în toate detaliile pentru că suntem în mijlocul unei negocieri. Plus că la noi, ca întotdeauna, e o struțo-cămilă, eu nominalizez, domnul președinte negociează în cadrul Consiliului”, a declarat Ciolacu, notează Agerpres.

Președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, a declarat că atunci când oficialii de la Budapesta vorbesc despre pace în Ucraina, nu se referă la o capitulare, fiind de părere că viitorul democratic european al acestei țări este posibil doar dacă se ajunge la armistițiu în cel mai scurt timp.

„Atunci când noi vorbim despre pace, nu vrem să capituleze Ucraina, ci dimpotrivă. Noi credem că timpul nu este în favoarea ucrainenilor, că pentru ucraineni viitorul european, democratic și suveran este posibil doar dacă în timpul cel mai scurt posibil se ajunge la armistițiu și se poate lansa ca nu generalii, ci diplomații să influențeze procesele. Dar aici trebuie să subliniem, să evidențiem, că suntem și pentru integritatea și suveranitatea Ucrainei (…), chiar și dacă modul în care acesta se poate întâmpla nu este sarcina noastră, depinde de Ucraina și ucrainenii trebuie să ia decizii în ceea ce privește acest subiect”, a declarat Németh Zsolt, scrie Agerpres.

Németh Zsolt a mai spus că rezultatul alegerilor din SUA va avea „un impact uriaș” asupra a ceea ce se va întâmpla în viitor.

„Eu tind să cred că dacă Trump ar fi rămas președinte, atunci Rusia n-ar fi atacat Ucraina. Eu dau crezare acestei idei, nu știu dacă, într-adevăr, așa stau lucrurile sau nu, dar eu cred într-o oarecare măsură în acest lucru și eu sper că după alegerile din noiembrie. (…) Statele Unite ale Americii vor avea din nou acea putere și acea forță care să aducă stabilitate și pace în lume”, a spus Németh Zsolt, mai arată Agerpres.

„Noul șef al armatei britanice, generalul Sir Roly Walker, a declarat că dacă Rusia își continuă în același mod atacurile asupra Ucrainei, este posibil ca forțele sale să aibă nevoie de cinci ani pentru a-și «croi drum» către obiectivul minim de a cuceri complet doar cele patru regiuni anexate – Donețk și Luhansk în est și Herson și Zaporojie în sud -, în timp ce pierderile umane suferite s-ar putea ridica la 1,8 milioane de soldați, morți și răniți”, relatează SkyNews, scrie România liberă.

Întrebat cum crede că se va desfășura în continuare invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și când s-ar putea încheia aceasta, generalul a spus că aceasta ar putea dura 5 ani.

„Dacă vor continua la fel, probabil că rușilor le va lua cinci ani să-și atingă obiectivul lor minim, de patru oblasturi (regiuni)”, a declarat generalul Walker, arată România liberă.

„La rata actuală de uzură, pentru a atinge acest obiectiv, i-ar plasa probabil mult mai sus de 1,5 milioane de oameni – victime (morți și răniți) -, și nenumărate miliarde (de lire sterline) de echipament pierdut”, mai scrie România liberă.

Seară liniștită!