73 views
Comisia Europeană a publicat miercuri raportul privind statul de drept pentru fiecare dintre cele 27 de ţări membre. Raportul privind România pendulează între laude și critici.
„În cazul României a constatat, prntre altele, că achiziţiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupţie și că răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupţie şi la anularea condamnărilor În plus, faţă de Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană constată că România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului. Potrivit raportului, țara noastră nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte întărirea normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media, potrivit informațiilor News.ro”, scrie Gândul.
„În schimb, arată raportul, au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, iar o propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost înaintată Ministerului Justiţiei, dar aceasta nu acoperă scăpările. În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de întreprinderi este că nivelul de corupţie din sectorul public rămâne ridicat, arată raportul”, mai scrie Gândul.
Propunerea României pentru un post de comisar european intră în atenția presei. Unele publicații au scris că acest post ar putea fi ocupat de președintele Iohannis. Premierul Marcel Ciolacu declară că nominalizarea pentru acest post va fi făcută după finalizarea negocierilor pe portofoliile din viitoarea Comisie Europeană.
„Nu am avut niciodată o discuţie cu preşedintele Iohannis pentru un eventual mandat de comisar. Dar, vă spun fără nicio reţinere, nu cred că aş fi dispus să-l nominalizez pe domnul Iohannis comisar”, a declarat Marcel Ciolacu, scrie Agerpres.
Întrebat dacă nominalizarea va fi europarlamentarul Mihai Tudose, pentru portofoliul Economie, el a spus că trebuie văzut întâi portofoliul care va reveni României.
„Haideţi să vedem portofoliul exact pe care o să-l negociem. E o procedură nu tocmai simplă. A cerut doamna Ursula şi bărbat şi femeie. Dânsa va avea şi un interviu propriu cu cei nominalizaţi, mi se pare foarte corect. Deci, haideţi să vedem portofoliul. Este un candidat serios Mihai Tudose pentru zona de economie. E şi om politic, are şi experienţă, e unul dintre candidaţi. Sunt mai mulţi colegi, nu vreau să intru în toate detaliile pentru că suntem în mijlocul unei negocieri. Plus că la noi, ca întotdeauna, e o struţo-cămilă, eu nominalizez, domnul preşedinte negociează în cadrul Consiliului”, a declarat Ciolacu, notează Agerpres.
Președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, a declarat că atunci când oficialii de la Budapesta vorbesc despre pace în Ucraina, nu se referă la o capitulare, fiind de părere că viitorul democratic european al acestei țări este posibil doar dacă se ajunge la armistițiu în cel mai scurt timp.
„Atunci când noi vorbim despre pace, nu vrem să capituleze Ucraina, ci dimpotrivă. Noi credem că timpul nu este în favoarea ucrainenilor, că pentru ucraineni viitorul european, democratic şi suveran este posibil doar dacă în timpul cel mai scurt posibil se ajunge la armistiţiu şi se poate lansa ca nu generalii, ci diplomaţii să influenţeze procesele. Dar aici trebuie să subliniem, să evidenţiem, că suntem şi pentru integritatea şi suveranitatea Ucrainei (…), chiar şi dacă modul în care acesta se poate întâmpla nu este sarcina noastră, depinde de Ucraina şi ucrainenii trebuie să ia decizii în ceea ce priveşte acest subiect”, a declarat Németh Zsolt, scrie Agerpres.
Németh Zsolt a mai spus că rezultatul alegerilor din SUA va avea „un impact uriaş” asupra a ceea ce se va întâmpla în viitor.
„Eu tind să cred că dacă Trump ar fi rămas preşedinte, atunci Rusia n-ar fi atacat Ucraina. Eu dau crezare acestei idei, nu ştiu dacă, într-adevăr, aşa stau lucrurile sau nu, dar eu cred într-o oarecare măsură în acest lucru şi eu sper că după alegerile din noiembrie. (…) Statele Unite ale Americii vor avea din nou acea putere şi acea forţă care să aducă stabilitate şi pace în lume”, a spus Németh Zsolt, mai arată Agerpres.
„Noul şef al armatei britanice, generalul Sir Roly Walker, a declarat că dacă Rusia îşi continuă în acelaşi mod atacurile asupra Ucrainei, este posibil ca forţele sale să aibă nevoie de cinci ani pentru a-şi «croi drum» către obiectivul minim de a cuceri complet doar cele patru regiuni anexate – Doneţk şi Luhansk în est şi Herson şi Zaporojie în sud -, în timp ce pierderile umane suferite s-ar putea ridica la 1,8 milioane de soldaţi, morţi şi răniţi”, relatează SkyNews, scrie România liberă.
Întrebat cum crede că se va desfășura în continuare invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina şi când s-ar putea încheia aceasta, generalul a spus că aceasta ar putea dura 5 ani.
„Dacă vor continua la fel, probabil că ruşilor le va lua cinci ani să-şi atingă obiectivul lor minim, de patru oblasturi (regiuni)”, a declarat generalul Walker, arată România liberă.
„La rata actuală de uzură, pentru a atinge acest obiectiv, i-ar plasa probabil mult mai sus de 1,5 milioane de oameni – victime (morţi şi răniţi) -, şi nenumărate miliarde (de lire sterline) de echipament pierdut”, mai scrie România liberă.
Seară liniștită!
