România și Polonia vor sprijini integrarea Republicii Moldova, a Georgiei și a Ucrainei în UE

Întâlnirea de marți dintre Președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, s-a încheiat cu câteva decizii importante.

Printre ele este și organizarea la București a unui summit al Formatului B9, pentru pregătirea summitului NATO, care va avea loc în luna iunie 2022, la Madrid.

„Pentru pregătirea summitului NATO care va avea loc în luna iunie la Madrid am decis, astăzi, împreună cu Președintele Duda să organizăm la București un summit al Formatului B9 pe care îl voi găzdui aici, la Cotroceni. Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de summitul aliat pentru a ne coordona pozițiile în ceea ce privește consolidarea substanțială a Flancului Estic”, a declarat Președintele Iohannis, scrie Agerpres.

O altă decizie a celor doi Președinți a fost sprijinirea aderării la UE a Republicii Moldova, a Georgiei și a Ucrainei.

„România și Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană și vom continua să acționăm pentru ca acest obiectiv să devină realitate”, a mai spus Președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, notează Agerpres.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vorbește despre negocierile de pace cu Rusia.

Zelenski vrea să implice poporul ucrainean în deciziile care se vor lua după negocierile dintre Ucraina și Rusia, astfel încât, dacă aceste decizii vor implica modificarea Constituției, aceasta să se facă prin referendum.

„Acesta este un proces lung, care va fi decis de către Parlamentul și poporul ucrainene”, a subliniat, luni, într-un interviu, scrie News.ro.

„Zelenski se declară pregătit să negocieze cu Putin inclusiv cu privire la Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și cu privire la regiunile separatiste proruse Donețk și Lugansk din Donbas (est). Însă el cere, în prealabil, «garanții de securitate» și ca Ucraina să nu fie «distrusă» pentru a se preda. (…) Volodimir Zelenski a denunțat, de asemenea, utilizarea de către Rusia a unor arme interzise în dreptul internațional”, notează News.ro.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Președintelui Rusiei aduce în discuție arsenalul nuclear al Rusiei.

„Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, marți, că Rusia va folosi arma nucleară doar dacă «existența sa ar fi amenințată»”, relatează Reuters, citată de Digi24.

„Comentariul vine la aproape patru săptămâni de război în Ucraina, după ce Rusia a invadat această țară și în mijlocul unor îngrijorări ale Occidentului cu privire la o posibilă escaladare nucleară a conflictului. La începutul invaziei rusești, Putin a pus forțele nucleare ruse în stare de alertă ridicată, provocând îngrijorări cu privire la intențiile sale”, relatează Digi24.

BBC, citat de News.ro, scrie că „trupele ruse care ocupă centrala nucleară de la Cernobîl «au jefuit și distrus» un laborator de la fața locului”.

„Agenția de Stat a Ucrainei pentru Managementul Zonei de Excluziune a declarat că rușii au deteriorat Laboratorul Central de Analiză – care a procesat o mulțime de deșeuri radioactive. Agenția de stat a anunțat într-o postare pe Facebook că laboratorul avea «probe foarte active și mostre de radionuclizi, care astăzi sunt în mâinile inamicului». Laboratorul, care a costat aproximativ șase milioane de euro, conținea și «echipamente de analiză valoroase», care nu erau disponibile în altă parte în Europa, a spus agenția”, mai notează News.ro.

The Guardian scrie că „pierderile suferite de luptătorii ceceni în Ucraina ar putea declanșa căderea regimului lui Ramzan Kadîrov”.

„Prin participarea trupelor sale în invazia rusă a Ucrainei, Ramzan Kadîrov vrea să facă o demonstrație de forță, dar și un gest de loialitate față de ocrotitorul său de la Kremlin, Vladimir Putin, scrie The Guardian. Însă, pe zi ce trece, luptătorii liderului cecen riscă tot mai mult să devină carne de tun într-un război care ar putea prevesti căderea regimului lui Kadîrov. (…) Luptătorii săi au luat parte la primul asalt asupra Ucrainei și au suferit pierderi serioase în operațiunea de capturare a bazei aeriene de la Hostomel, în apropiere de Kiev, acolo unde a fost ucis un comandant de top al cecenilor. Kadîrov vrea să le arate oponenților din țară și din străinătate cât este de puternic, dar, în același timp, trebuie să își mențină trupele intacte pentru a putea să conducă în continuare Cecenia cu o mână de fier”, mai arată Digi24, citând The Guardian.

Le Figaro consemnează o declarație a ambasadorul Rusiei la ONU, în legătură cu bombardamentele din Ucraina.

„Suntem în favoarea opririi masacrului, dar trebuie să vă uitați la situația reală: masacrul este săvârșit de cealaltă parte, de radicalii ucraineni și neonaziști. Nu invadăm Ucraina, desfășurăm operațiuni militare limitate, pentru că nu s-a putut tolera mai multă suferință pentru rușii care trăiesc de 8 ani în Donbass”, a justificat Ghenadi Gatilov, ambasadorul Rusiei la ONU, pentru postul elvețian RTS.

Învinovățind informațiile din mass-media occidentale pentru că sunt „distorsionate în multe feluri”, Ghenadi Gatilov a asigurat: „Încercăm să (bombardăm) într-un mod foarte delicat, fără a răni populațiile civile. Avem un război informațional. O mulțime de «știri false» sunt afișate pe ecranele de televiziune”, mai scrie Digi24, citând Le Figaro.

Seară liniștită!