România, o nouă propunere de comisar european

Premierul Marcel Ciolacu urmează să trimită Comisiei Europene o altă propunere de comisar european, după ce Ursula von der Leyen a insistat pentru propunerea unei doamne pentru acest post ce revine României.

„Marcel Ciolacu a declarat, după Consiliul Politic Național al PSD, că Roxana Mânzatu e propunerea care va fi înaintată Comisiei Europene. Liderul de la Palatul Victoria a precizat, înainte de ședința conducerii PSD, că are loc o ultimă consultare cu colegii din partid, apoi va trimite la Bruxelles propunerea e comisar european. Până la urmă, PSD merge pe varianta Roxana Mânzatu, recent aleasă în Parlamentul European, susțin sursele Libertatea. Conform informațiilor Libertatea, două criterii erau esențiale în calculele PSD: să fie membră de partid, nu doar agreată de formațiune, dar și să fie recunoscută ca o bună specialistă. Iar Roxana Mânzatu este bine văzută mai ales în ceea ce privește expertiza pe fonduri europene. Mânzatu a și fost câteva luni ministră a fondurilor europene, pe vremea guvernării Dăncilă, în ultima parte a mandatului (2019). În ultimii ani a fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și coordonatoarea unei structuri din cadrul Cancelariei premierului care monitoriza implementare programelor finanțate din fonduri publice și europene”, scrie Libertatea.

Printr-o scrisoare deschisă trimisă ministrului Justiției, Alina Gorghiu, președinții curților de apel din România spun că înrolarea calculatoarelor și serverelor din instanțele de judecată, precum și a conturilor judecătorilor în domeniul just.ro este o măsură de natură să încalce independență justiției.

Potrivit unui comunicat al Curții de Apel București (CAB), transmis Agerpres, „președinții curților de apel au adoptat luni o scrisoare deschisă prin care își manifestă «îngrijorarea» față de Circulara din 30 august privind înrolarea calculatoarelor și serverelor din instanțele de judecată, precum și a conturilor judecătorilor în domeniul just.ro și care denotă neînțelegerea mecanismelor «elementare» de comunicare la nivelul sistemului judiciar cu respectarea ierarhiei instituționale decurgând din lege și a statutului de putere în stat a autorității judecătorești”.

„Astfel, potrivit scrisorii deschise, subminarea independenței justiției prin intervenția unui funcționar de rang inferior, în ale cărui competențe nu intră atribuția de a da dispoziții conducerii instanțelor judecătorești, nu poate fi tolerată, context în care se apreciază că se impune a se reveni asupra circularei Ministerului Justiției, chestiunile tehnice care generează aceste riscuri și care au fost constant semnalate de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de instanțele judecătorești, urmând a fi remediate în cadrul instituțional adecvat”, scrie Agerpres.

Deputatul social-democrat Daniel Suciu a fost ales luni, de plen, în funcția de președinte al Camerei Deputaților.

„Daniel Suciu a primit 205 voturi «pentru» și 68 de voturi «împotrivă».
Contracandidatul său a fost deputatul AUR George Simion, care a primit 24 de voturi «pentru» și 249 «împotrivă»”, scrie Agerpres.

Senatul a votat, miercuri, componența Biroului permanent pentru prima sesiune ordinară a acestui an.

„Grupul parlamentar al PSD, cu 48 de membri, are două funcții de vicepreședinte al Senatului – Robert Cazanciuc și Paul Stănescu, un secretar – Ion Mocioalcă și doi chestori – Cristina-Mariana Stocheci și Marius Dunca. PNL are 39 de senatori și este reprezentat în Biroul permanent de doi vicepreședinți – Alina Gorghiu, cu exercitarea atribuțiilor de președinte și Sorin Mihai Cîmpeanu și un secretar – Roberta Alma Anastase. Grupului USR PLUS, cu 22 de membri, îi revine o funcție de secretar al Senatului – Narcis Mircescu și una de chestor – Sergiu Vlad. Din partea UDMR, cu 9 membri, Laszlo Attila ocupă una dintre cele patru funcții de chestor al Senatului. AUR, cu 12 senatori, este reprezentată în Biroul permanent prin secretarul Sorin Lavric”, relatează Agerpres.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, sâmbătă, la Chișinău, o declarație comună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, privind reziliența Republicii Moldova.

„Foarte aproape de noi, agresiunea ilegală a Rusiei asupra Ucrainei continuă deja de mai bine de doi ani. În același timp, războiul hibrid purtat asupra Republicii Moldova și a cetățenilor săi este tot mai intens și ia forme tot mai grave. În contextul regional atât de complex, consolidarea independenței pe toate planurile rămâne o premisă esențială pentru dezvoltarea cuprinzătoare și afirmarea democratică, europeană a Republicii Moldova. Așa cum ați văzut cu câteva momente în urmă, am semnat astăzi, cu doamna președinte Maia Sandu, o Declarație Comună privind reziliența Republicii Moldova”, a declarat Klaus Iohannis, sâmbătă, după semnarea documentului, notează Libertatea.

„Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că Varșovia ar trebui să aibă dreptul de a doborî rachetele rusești care îi amenință teritoriul în timp ce acestea se află încă în spațiul aerian al Ucrainei”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Sunt de părere că, atunci când rachete ostile sunt pe punctul să intre în spațiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm, deoarece odată ce au intrat în spațiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva crește”, a mai spus Radoslaw Sikorski, scrie Agerpres.

Seară liniștită!