România implementează Directiva Europeană pe restructurare. Noua legislație creată de CITR și experții în insolvență se află în dezbatere publică

23 mart. 2021
Vizualizari: 1468

 

Nicolae Cîrstea: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Suntem împreună cu domnul Godîncă la CITR. Bine te-am regăsit, Vasi!

Vasile Godîncă-Herlea: Bună ziua! Mulțumesc de invitație pentru această discuție.

Nicolae Cîrstea: Avem o discuție într-un context important pentru zona de insolvență și restructurare din România, și anume faptul că în 2019 Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Directiva nr. 1023 privind cadrele de restructurare preventivă, insolvență, a doua șansă și de remitere a datoriei, care modifică Directiva anterioară, din 2012. Se pune, în sfârșit, problema transpunerii rapide a acestei directive în perioada care urmează. Ce își propune această nouă directivă, domnule Godîncă?

Vasile Godîncă-Herlea: În privința acestei noi directive, cu nume foarte lung, după cum ați văzut, aș porni un pic de la necesitatea ei – și aici a existat un soi de cercetare la nivel european și s-a constatat că 600 de firme din Uniunea Europeană intră în faliment zilnic. Asta duce la un număr de aproximativ 200.000 de firme/an care dispar din economie. Un efect mai grav este că, odată cu aceste 200.000 de firme, dispar în jur de 3 milioane de locuri de muncă, iar acestea ar putea fi salvate. De asemenea, există anumite efecte secundare mai „perverse”: doar 8% dintre cei care trec printr-o zonă de faliment mai au curajul să revină în business, iar 43% dintre europeni nici nu ar începe un business de teama eșecului. Atunci, toată această influență și efectele acestea în economie care se măsoară în cifre au dus la ideea și necesitatea creării unui cadru mai relaxat și mai flexibil pentru restructurare în zona de insolvență, astfel încât să se prevină partea de faliment și dispariția acestor companii, iar din cele aproape 3 milioane de locuri de muncă să salvăm măcar ceva. Și atunci, principalul obiectiv al directivei este acesta, de a acorda, cumva, a doua șansă antreprenorilor care au ajuns în zona de dificultate. Bineînțeles că există și al doilea palier, acela de a uniformiza legislația Uniunii Europene, pentru că există multe insolvențe transfrontaliere și atunci există diferențe și diferende majore între diferite legislații. Cam acesta este…

Nicolae Cîrstea: Cadrul general.

Vasile Godîncă-Herlea: Da, cadrul general și nevoile care au dus la această directivă de a crea niște cadre mai flexibile și mai accesibile pentru antreprenor.

Nicolae Cîrstea: Putem să intrăm în amănunte și să vedem concret ce prevede această directivă?

Vasile Godîncă-Herlea: Da. În concret, directiva accesează sau atacă două paliere, și anume zona de avertizare timpurie, care presupune crearea unor institute – sau instituții – care să colecteze date despre antreprenor, despre companie, să vadă eventuala zonă de dificultate în care aceștia intră sau sunt în pericol să intre, să-i avertizeze, iar aceștia să aibă acces la un mentorat sau o consultanță în anumite limite gratuită pentru a vedea ce pot să facă să prevină partea de faliment și de insolvență. Deci, este această avertizare timpurie, care, în România, se va aplica un pic mai târziu. Iar cel de-al doilea palier este reprezentat de o zonă de restructurare în organizare prin insolvență și procedurile de preinsolvență, care trebuie să fie mai flexibile, mai accesibile tuturor. Dacă ne uităm la influența ei în România, gândiți-vă că în țara noastră reorganizările sunt undeva la 6% din numărul total de insolvențe. Bineînțeles că numărul acesta este foarte mare față de 1%, cât era acum 7-8 ani de zile – el a crescut de 5 ori, dar totuși este 6%. În cadrul procedurii de insolvență avem, cum le zicem noi, proceduri de prevenire a insolvenței – preinsolvență –, care sunt aproape necunoscute în România. Este concordatul preventiv, pentru care nu există statistici, dar cred că sunt de ordinul câtorva zeci de proceduri în ultimii ani, și mandatul ad-hoc, despre care puțină lume știe că există. Atunci, scopul principal al directivei este ca aceste proceduri de prevenție sau de prevenire a insolvenței să fie, precum ziceam, flexibile și accesibile antreprenorilor, astfel încât să se poată preveni insolvența și, evident, falimentul.

Nicolae Cîrstea: Ne-ați putea detalia în ce constă, mai concret, implicarea CITR în acest proces complex?

Vasile Godîncă-Herlea: Da, aici o să vă dau niște detalii tehnice. Practic, implementarea directivei trebuie să se facă până în luna iulie a anului curent. Ministerul Justiției a solicitat asistență Comisiei Europene pentru implementarea directivei în România. Comisia Europeană a organizat un concurs. Noi am participat la acel concurs alături de Institutul danez de early warning și un consultant irlandez. Cu mândrie pot să spun că am concurat cu Big4 și noi am câștigat acest proiect împreună cu cei despre care vă spuneam. Practic, noi suntem consultantul Ministerului de Justiție care a fost contractat de către Comisia Europeană. Împreună cu Ministerul de Justiție, trebuie să facem un proiect de lege care să ajungă în Parlament și, în final, să devină lege până în iulie 2021. Cam asta este partea tehnică.

Care au fost pașii mai concreți? Sau ce am făcut după câștigarea acestui proiect? Suntem o echipă de experți din România, între care avem, zic eu, nume foarte cunoscute pe zona aceasta de insolvență și restructurare: dna dr. Sărăcuț de la Cluj-Napoca, judecător la Curtea de Apel; dl drd. Flavius Moțu, judecător la Tribunalul Comercial Cluj. Îl avem pe Sergiu Golub de la Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai; pe dl Stan Tîrnoveanu, avocat în proceduri de insolvență, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență; noi, intern, Cristina Ienciu, Alina Popa și cu mine. Eu sunt coordonatorul echipei locale de experți și împreună am trecut printr-o primă etapă de studiere a legislației europene, pentru a vedea cele mai bune instituții din legislația europeană; am făcut un sumar din toată această legislație europeană. După aceasta, am trecut la o consultare a principalelor aspecte pe care le atinge sau le influențează Legea insolvenței, începând de la instituțiile de stat, ministere, CSM, Asociația Oamenilor de Afaceri ș.a.m.d., în care am preluat criticile lor raportate la instituțiile existente, mandatul ad-hoc, concordatul preventiv, reorganizare, și ce funcționează, și ce nu funcționează, și ce ar putea fi îmbunătățit. După ce am avut aceste două priviri, europeană și internă, am întocmit un draft de proiect de lege. Acel draft de proiect de lege a trecut din nou prin discuții cu aceiași stakeholderi. Le-am reluat și am corectat, am preluat ideile și le-am integrat în acest proiect și zilele acestea el este în dezbatere publică pentru 30 de zile; după ce se încheie această etapă, el trebuie să meargă pentru avizări în ministere și în procedura parlamentară. Sperăm, dacă totul merge corect și bine – și ar trebui să ne corelăm cu acest termen-limită al directivei –, ca în iulie să avem această modificare. Este foarte important de remarcat că modificarea Legii nr. 85 – pentru că, de fapt, este o modificare a Legii nr. 85 – s-a orientat exclusiv pe zona ce ține de reorganizare structurală. Nu ne-am atins de partea de faliment, pentru că acela nu este obiectul proiectului. Au venit multe obiecții și propuneri foarte bune și pentru acea zonă, însă am făcut un material separat care, eventual, o să constituie obiectul unui proiect viitor dacă va vrea Ministerul Justiției sau altcineva. Acum însă am intrat pe problema directivei doar în zona de restructurări, reorganizări, preinsolvență și urmează să mergem și în zona de avertizare timpurie.

Nicolae Cîrstea: Ne-ați putea detalia de ce este necesară această directivă, implementarea acesteia raportat și la România? Ați dat deja câteva detalii.

Vasile Godîncă-Herlea: Exact, am dat câteva detalii. Faptul că reorganizările sunt foarte puține – și la noi se simte aceeași lipsă de redresări și falimente majore și insolvență. Puțin din denumirea de insolvență s-a îmbunătățit cumva. Acum mai bine de 10 ani, pe vremea crizei inițiale din 2008, „insolvență” era egal cu „faliment”. Acum, lumea totuși a început să cunoască faptul că nu înseamnă doar faliment, ci poate să fie o redresare, însă este insuficientă. Pentru că, încă o dată, avem doar o reorganizare în cadrul unei proceduri statuate pe procedura insolvenței efective, când deja ești într-o stare a patrimoniului destul de degradată. Ce aducem nou și ce va fi foarte important este zona aceasta de preinsolvență, de prevenire a insolvenței. Este zona de dificultate în care încă nu ești în insolvență și în care ai la dispoziție mecanismele tale, inclusiv de a negocia cu creditorii pentru a regândi activitatea sau de a-ți reeșalona datoriile, și atunci cred că ea va influența foarte mult zona de prevenție. De ce este utilă iarăși? Pentru că insolvența îți dă totuși un soi de stigmat și, deși, tot așa, avem studii în cadrul economiei românești, extrem de multe companii sunt în stare de insolvență, dar dintr-un motiv sau altul nu accesează această stare – dintr-un motiv sau altul însemnând: în momentul în care au accesat insolvența, au un stigmat oarecare și, din păcate, pierd furnizori, pierd business ș.a.m.d. și atunci preferă să rămână în zona de zombi, înrăutățind practic indicatorii, iar când ajung într-o procedură de insolvență ele sunt deja de faliment. Atunci, aceste proceduri de prevenire a insolvenței vor avea menirea de a înlătura acest stigmat al insolvenței. Tu nu ești într-o procedură de insolvență, ești în altceva, într-o procedură de prevenire a insolvenței, și atunci sperăm că mult mai multe dintre aceste companii aflate în zona de dificultate să le acceseze. Pe de altă parte, având în vedere această criză sanitară și peste care clar, după aceea, s-a suprapus și o criză economică o să aducă multă zonă de dificultate. Toate aceste datorii amânate vor ajunge la un moment dat la scadență și cred că, dacă implementăm clar până în iulie această directivă, noile proceduri vor constitui un ajutor eficient pentru redresare.

Nicolae Cîrstea: Cine răspunde de alinierea legislației interne la acest capitol și care va fi altgoritmul de discutare, de aprobare și de promulgare?

Vasile Godîncă-Herlea: Cum vă spuneam, proiectul trebuie să fie emis de către Ministerul Justiției. Noi suntem consultantul pe acest proiect, cel care integrează toate părerile și dă o formă preliminară acestui proiect. Urmează, cum ați spus, dezbaterea publică în care o să mai vină amendamente pe care, tot așa, să le integrăm. Ministerul Justiției este inițiatorul legii și cel care o va duce prin Parlament. Noi vom fi acolo lângă ei de câte ori este nevoie să preluăm un feedback, o propunere și să le integrăm în lege astfel încât ea să rămână ca o formă rotundă.

Nicolae Cîrstea: Care ar fi beneficiile și avantajele implementării și transpunerii directivei în legislația națională?

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Vasile Godîncă-Herlea: Vor fi multe. Aș putea să vă spun chiar – și de aici rezultă și avantajele – principalele modificări ale Legii insolvenței. Practic, o să ajungem la o zonă de abrogare a mandatului ad-hoc. Era o procedură care a reieșit din toate discuțiile cu stakeholderii, o procedură inutilă, nefolosită și neștiută de nimeni și atunci urmează să fie abrogată. Va exista, în schimb, o procedură de restructurare în afara insolvenței, care se va baza tot pe un plan de business votat de către creditori, iar intervenția unei proceduri oficiale se va face doar în momentul confirmării efective a acelui plan de business. Prin urmare, ea este extrem de confidențială, lucru care o să îi ajute pe foarte mulți antreprenori care exact de asta „fug” în cadrul insolvenței, de ștampilă și de blamul public. Ea practic va fi o procedură extrem de confidențială care va ajunge la judecător doar în ultimă instanță, când se confirmă că acel plan este viabil, legal și că poate fi executat. Și atunci acesta este unul dintre avantaje, faptul că o să avem o procedură super confidențială care o să înlăture această marcă, ștampilă a insolvenței și care noi credem că va fi accesată de către foarte multă lume. Tot așa, în această procedură, există și o procedură simplificată pentru afacerile mici, în care costurile să fie, de asemenea, foarte reduse – nici măcar nu trebuie să ajungi la judecătorul-sindic –, și atunci această procedură credem că va fi utilizată de foarte multe microîntreprinderi și de întreprinderile mici, pentru că o procedură de reorganizare este foarte costisitoare pentru o întreprindere mică. Procedurile de reorganizare prin insolvență – fără să fim cinici, dar aceasta este realitatea – sunt destinate companiilor medii și mari. Acestea își permit, în timp ce o companie mică, dacă intră într-o stare de insolvență, este mai util să o abandonezi în faliment și să restartezi alta, decât să te supui unui proces foarte complicat. Această procedură simplificată, de redresare, va fi foarte ieftină și foarte utilă pentru aceste microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici. După aceea, am modificat concordatul preventiv astfel încât să fie o procedură utilizabilă. Am schimbat procedura de vot – acolo, un blocaj foarte mare era pentru că se cerea un cvorum foarte înalt, foarte mare și, din perspectiva aceasta, nu prea puteai să faci mare lucru să votezi un plan. Directiva impune votul pe categorii de creditori și atunci am schimbat zona aceasta de votare și de aprobare a unui plan de business în concordatul preventiv, iar în cadrul procedurii de insolvență ne-am orientat către o prelungire a termenului de plan, de la 3 ani la 4 ani de zile. Nu este foarte mare, dar a fost cerută de către aproape toți stakeholderii pentru că termenul este foarte scurt ca să te redresezi. Când ai datorii mari, în 3 ani nu ai cum să le eșalonezi și de obicei datoriile către bănci ieșeau întotdeauna în afara planului și atunci am mers pe zona aceasta de a prelungi un pic planul de reorganizare și am scurtat sau am pus mecanisme de confirmare a planului foarte rapide. Astăzi, ce se întâmplă în reorganizare este că, de obicei, după ce s-a votat planul și ajunge la confirmare, sunt 1.000 de contestații care se duc și, când ajungi să confirmi planul, el nu mai stă în picioare pentru că au trecut luni de zile sau poate uneori chiar un an, ceea ce înseamnă că planul tău de business nu mai este viabil. Atunci, am pus mecanisme care să soluționeze de urgență toate acestea astfel încât fie să fie confirmat, fie să fie infirmat planul, dar să ai o decizie rapidă. Prin toate aceste chestiuni, noi sperăm ca procentul de reorganizări și de redresări să crească, iar cei care vor accesa procedurile de preinsolvență să fie mult mai mulți și să beneficieze de ele. Bineînțeles că în spate va fi un proces foarte mare de comunicare publică, de…

Nicolae Cîrstea: De conștientizare a beneficiilor și a implementărilor care vor avea loc.

Vasile Godîncă-Herlea: Exact. Cred că una dintre problemele sau cauzele pentru care concordatul preventiv și mandatul ad-hoc n-au fost aplicate este și această necunoaștere a lor. Sunt instituții într-adevăr greoaie, dar nici n-au fost dezbateri publice; toată lumea s-a concentrat pe insolvență, faliment, reorganizare, iar acolo lumea deja cunoaște. În schimb, cu privire la celelalte mecanisme de prevenție, fiind mai greoaie, nu s-a concentrat nimeni să le explice, să pună în vedere care sunt avantajele, și atunci noi va trebui să facem în partea aceasta un efort major de comunicare, de a prezenta avantajul, de a prezenta mecanismele, să fie înțelese astfel încât să fie de folos celor care vor fi în nevoie.

Nicolae Cîrstea: Avem ceva informații legate și de celelalte țări care vor aplica această directivă? Va fi o diferență de timp între aplicarea în România și țările din afară?

Vasile Godîncă-Herlea: Da, sunt niște decalaje, termenul este însă, pentru toată lumea, iulie 2021. Deja câteva țări au implementat directiva (Germania) și alte câteva țări au solicitat amânare pentru implementare. România n-a cerut niciun fel de amânare, suntem în grafic, inclusiv pe partea de proiect; dacă procedura parlamentară nu se blochează, ar trebui să ne încadrăm în timp real. Deci, va exista un mic decalaj între țările europene, dar este pe cerere efectivă și ea n-ar trebui să dureze foarte mult.

Nicolae Cîrstea: Dacă ar fi să facem o trecere în revistă din punct de vedere tehnic, ne puteți da ceva amănunte în legătură cu direcțiile și capitolele pe care se concentrează legea și varianta care va fi spre promulgare, probabil?

Vasile Godîncă-Herlea: Simplist, a fost zona aceasta de abordare a procedurilor de preinsolvență, abrogarea mandatului ad-hoc, introducerea acelor noi proceduri de restructurare, modificarea procedurii de concordat preventiv. Au fost introduse mecanisme de protejare a finanțărilor acordate în procedurile de prevenție. Unul dintre motivele foarte evidente pentru care reorganizările sunt așa de mici este exact zona aceasta de finanțări noi – pentru că în insolvență tu ești unul care nu dispui de cash, prin urmare tu ai nevoie de infuzie de cash –, și atunci am introdus mecanisme de protejare și de supra-garantare a acestor bani noi. După aceea, pe modificarea privind procedura de reorganizare, așa cum am spus, am prelungit perioada de plan, am modificat puțin în sensul în care confirmarea planului să se facă mult mai rapid și, de asemenea, o modificare foarte importantă – am mers pe zona de digitalizare – cam toate domeniile merg spre digitalizare și atunci am încercat să introducem și aici mecanisme astfel încât licitațiile publice, adunările de creditori, alte materiale să poată fi făcute online, pentru că toată trebuie controlată de un practician ș.a.m.d., și atunci am mers și în zona aceasta de digitalizare a procedurii. O să fie un pas în plus în direcția eficientizării, iar aceasta a venit, tot așa, în pandemie, când brusc ne-am trezit că nu mai putem face licitații cu public. Și am început să facem diferite subterfugii și adaptări ca să putem organiza licitații online care să aibă totuși o bază legală. Este o mare ușurare în a face licitații online, pentru că poți avea participanți din toate regiunile țării sau chiar din străinătate, care nu trebuie să se prezinte direct, ci doar virtual.

Nicolae Cîrstea: Dacă ar trebui să privim spre profesie, către colegii practicieni în insolvență – sunt aproximativ 4.000 de colegi –, ce va aduce nou implementarea acestei directive în activitatea practicienilor în insolvență? La ce trebuie ei să se adapteze? Cum vor trebui să-și schimbe modul de lucru actual, dacă va fi cazul?

Vasile Godîncă-Herlea: Da. Cu siguranță, piața veche, acea zonă de falimente și proceduri clasice, nu dispare; ceea ce este un câștig este o piață nouă, în care ieșim strict din zona de insolvență, ieșim un pic mai mult în preinsolvență, restructurare și digitalizare. Colegii practicieni cred că ar trebui să se uite la două chestiuni. În primul rând, trebuie să se adapteze acestor proceduri, procese de digitalizare și să-și ia procese și logistică pentru zona aceasta de online. Iar în al doilea rând, cred că este foarte important să se ducă foarte mult și să-și angajeze în echipe specialiști în redresare, care de obicei trebuie să fie oameni de financiar, analiză ș.a.m.d., spre deosebire de faliment, unde preponderent trebuie să ai un om de vânzări foarte bun și un jurist care să țină procedura. În zona de restructurare, deja trebuie să ai zona economică foarte, foarte puternică. Și atunci, pentru adaptarea spre digitalizare ar trebui să-și adapteze și să-și dezvolte skills-uri de a restructura, de a înțelege și de a revitaliza.

Nicolae Cîrstea: Vorbeați mai devreme de comunicare, comunicare publică, cum și dacă directiva prevede și implementarea directivei și o componentă de comunicare care se va derula probabil după adoptarea legii sau pe măsură ce sunt toate procesele legislative derulate, dezbaterea publică ș.a.m.d., sunt ceva amănunte pe această zonă?

Vasile Godîncă-Herlea: Da, este un plan de comunicare. Comunicarea a fost foarte slabă până acum pentru că existau niște elemente de confidențialitate a acestei proceduri, totul până acum, când ea este deja în dezbatere publică. Din acest moment, vor fi, practic, două direcții. Una dintre direcții va fi această comunicare publică despre proiect și ce presupune el. Și a doua direcție va fi o comunicare specializată, cu conferințe pentru specialiști în care o să dezbatem punct cu punct legea și o să o facem cunoscută și să decodificăm toate mecanismele ei inclusiv pentru specialiști. Deci, o direcție spre public, să înțeleagă publicul ce este cu această directivă și la ce-i ajută, și a doua spre specialiști, conferințe și dezbateri pentru a ne perfecționa în această zonă și a ști să aplicăm foarte bine noua lege.

Nicolae Cîrstea: Profit de discuția noastră pentru o întrebare de final. Ne aflăm la un an de zile de la declararea stării de urgență. Existau previziuni foarte triste pentru mediul de afaceri, pentru firme, acum un an. Aveți ceva amănunte, poate statistici, pe care CITR le-a realizat în această perioadă? Cum stă mediul de afaceri, cât de gravă este criza? Există perspectivele unei îmbunătățiri a mediului economic în următoarea perioadă sau, din contră, mergem spre mai rău?

Vasile Godîncă-Herlea: Avem câteva studii mai ales la nivel de Impetum Group, care este compania-umbrelă sub care lucrăm. Există acel studiu Confidex, în care noi luăm pulsul încrederii în economia antreprenorilor români, trimestrial. El arată că – aspect foarte important – încrederea oamenilor în economie este la un indice de 41 din 100; noi facem studiul acesta de cel puțin trei trimestre. În fiecare trimestru, optimismul oamenilor de afaceri crește și prevăd că revenirea se va întâmpla în viitorul foarte apropiat. Insolvențele n-au fost niciodată un indicator al crizei, ele au fost întotdeauna un efect al acesteia. Anul trecut, de exemplu, deși a fost un an pandemic, insolvențele au scăzut față de anul precedent. În 2019 au fost peste 6.000 de proceduri, anul trecut au fost 5.600, deci au scăzut. Și s-ar putea ca inclusiv anul acesta să fie o menținere, deci nu vom avea o explozie a insolvențelor, dar aș face o paralelă cu 2008, în care știm că criza a intervenit în 2008, însă vârful insolvențelor a fost în 2013, când au fost 24.000 de insolvențe, 24.000 de cazuri într-un singur an. Astăzi, față de acel vârf, suntem la 5.600, deci undeva sub un sfert. Deci, eu nu cred că insolvențele vor exploda anul acesta. Preconizăm că o să fie o mică creștere a acestora, însă vârful o să fie cândva mai târziu, este un efect al amânării. Revenind însă la directivă, noi sperăm ca, dacă această directivă intră în vigoare, să putem merge pe zona de prevenție foarte mult astfel încât multe din cele care ar trebui să vină în valul X, peste 3-4 ani de zile, să nu mai ajungă în acel val și să fie restructurate încă din faza aceasta de prevenție. Este foarte important pentru o restructurare să vii din timp la specialist și să nu aștepți. Ca la o boală. Dacă nu o tratezi din timp, ea se cronicizează și la final nu știi dacă mai poți să faci ceva cu adevărat. De aceea, eu îi sfătuiesc pe toți cei care ar putea accesa sau au probleme să vină cât mai devreme la specialist, să acceseze o procedură de prevenție – și acestea noi vor fi niște proceduri foarte utile – și să nu aștepte cronicizarea bolii pentru că atunci o să fie mai greu de revitalizat ceva.

Nicolae Cîrstea: Mulțumesc foarte mult pentru discuție. Doamnelor și domnilor, am fost împreună cu domnul Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Head of Business Development Impetum Group. În continuare vă așteptăm pe universuljuridic.ro pentru articole și știri de specialitate și, de asemenea, pe ujmag.ro, cea mai mare librărie online specializată. În încheiere, să nu uităm că „măreția Dreptului este dată de interpretări, de momentul în care se fac, dar mai ales de oamenii care le fac”. La revedere!

Vasile Godîncă-Herlea: La revedere!

România implementează Directiva Europeană pe restructurare. Noua legislație creată de CITR și experții în insolvență se află în dezbatere publică was last modified: martie 23rd, 2021 by Vasile Godîncă-Herlea

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice