România: Hărțuirea morală la locul de muncă

2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 272

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă[1] a stabilit faptul că hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă un risc care ridică cele mai mari probleme în practică, din cauza lipsei de legiferare coerentă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

Definiția hărțuirii morale la locul de muncă

La nivel național, hărțuirea psihologică este definită atât în art. 4 lit. d¹) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați („Legea nr. 202/2002”), cât și în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare („OG nr. 137/2000”).

De asemenea, precizăm că a fost adoptată Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea OG nr. 137/2000, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 (în continuarea „Legea nr. 167/2020”).

Astfel, prin Legea nr. 167/2020 hărțuirea morală la locul de muncă a fost definită ca fiind: „orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi.”

Totodată, Legea nr. 167/2020 prevede faptul că hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă „orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.”

Inteligența artificială în materie penală

Materialul integral este disponibil aici.


[1] http://osha.europa.eu/ro/publications/reports/ro_esener1-summary.pdf

România: Hărțuirea morală la locul de muncă was last modified: mai 17th, 2021 by Mircea-Cătălin Roman

Vă recomandăm:

Despre autori:

Mircea-Cătălin Roman

Mircea-Cătălin Roman

Este Senior Associate, Coordinator Employment & Pensions Practice, Noerr; master în drept (LL.M.).
A mai scris:
Flavia Denisa Margaș

Flavia Denisa Margaș

Este Associate, Noerr.

Abonează-te la newsletter