România cumpără avioane F35

La o zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile din SUA, Guvernul Ciolacu aprobă un Proiect de Lege privind achiziționarea a 32 de avioane F-35. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

„A fost aprobat și trimis către Parlament în procedură de urgență un proiect de lege care propune ca Guvernul României să atribuie Guvernului Statelor Unite ale Americii contractele de tip ‘Letter of Offer and Acceptance’ pentru achiziționarea a 32 de avioane F-35, de motoare, muniții, suport logistic inițial, acces permanent la lanțul global de suport al F-35, echipamente și servicii și de instruire a personalului navigant de aviație, a personalului de sprijin și a personalului tehnic ingineresc de aviație, echipamente criptografice cu regim special, asistență de specialitate, precum și realizarea de proiecte de cooperare industrială constând în transfer de tehnologie sau produse. Fondurile necesare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale sau prin împrumuturi ori garanții de împrumuturi oferite de Guvernul Statelor Unite sau printr-o combinație a acestor variante”, a declarat Mihai Constantin, joi, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria, scrie Cotidianul.

Premierul Ciolacu a transmis că o decizie finală, privind intrarea României în Schengen, cu frontiera terestră, ar putea fi luată în martie, anul viitor.

„Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, înainte de ședința de Guvern, că decizia privind aderarea României la Schengen și cu frontierele terestre este așteptată la Consiliul JAI din 13 decembrie. Premierul Marcel Ciolacu a precizat că decizia va fi formalizată în luna decembrie, cu aplicare, începând cu luna martie a anului viitor”, scrie România liberă.

„Președinția ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârșitul anului, Bulgaria și România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităților președinției ungare”, notează România liberă, citând hotnews.ro.

Ministerul Justiției a anunțat, joi, că procurorul Ionuț Ciprian Spiridon de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița este propunerea ministrului pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Magistratul a fost singurul candidat care a participat la interviul de la Ministerul Justiției pentru funcția de la Parchetul General. Interviul a avut loc în fața unei comisii constituite, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Academiei de Studii Economice, fiind compusă din ministru, secretari de stat, procurori, un profesor de management și un psiholog. După încheierea interviului a avut loc o consultare ‘extinsă și minuțioasă’ între ministrul Justiției și membrii comisiei de interviu, menționează sursa citată. (…) Propunerea va fi transmisă joi Secției pentru procurori a CSM, pentru obținerea avizului”, scrie Agerpres.

De-a lungul campaniei sale pentru Casa Albă, Donald Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a făcut pași mari spre Treilea Război Mondial. Trump a susținut în repetate rânduri că poate stinge conflictul rapid, aducând ambele părți la masa negocierilor, fără a oferi detalii.

„Toate propunerile sunt departe de abordarea actuală a lui Biden, care a lăsat Kievul să dicteze când ar trebui să înceapă discuțiile de pace. Consilierii lui Trump recomandă în mod uniform înghețarea războiului în vigoare – cimentarea confiscării Rusiei a aproximativ 20% din Ucraina și forțarea Ucrainei să-și suspende temporar încercarea de a adera la NATO. O idee propusă în cadrul biroului de tranziție al lui Trump, detaliată de trei persoane apropiate președintelui ales și care nu a fost raportată anterior, ar presupune ca Kievul să promită că nu va adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să pompeze în Ucraina arme pentru a descuraja un viitor atac rusesc. Conform acestui plan, linia frontului s-ar bloca în condițiile actuale și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1.300 de kilometri. Cine va supraveghea acel teritoriu rămâne neclar, dar un consilier susține că forța de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va veni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi ONU.”, relatează Libertatea, citând Wall Street Journal.

„Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de SUA pentru asistență militară și financiară, ar putea – mai ușor decât Putin – să fie forțat de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu un public care vede cedarea teritoriului ca o capitulare față de Moscova. Trump a spus că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în repetate rânduri pe Zelenski, numindu-l «cel mai mare vânzător», o poziție care i-a îngrijorat pe unii oficiali de la Kiev. Cei mai mulți dintre diplomații ucraineni consideră că Trump va forța o negociere care să fie favorabilă Rusiei”, mai scrie Libertatea.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că țara sa este deschisă dialogului cu viitoarea administrație americană după victoria republicanului Donald Trump.

„Vom vedea dacă vor exista propuneri. Insist, nu noi am înghețat relațiile și nu noi ar trebui să propunem restabilirea lor”, a afirmat Serghei Lavrov în timpul unei vizite în Kazahstan, scrie Agerpres.

„Dar dacă există o inițiativă sinceră de a ne așeza la masă fără cereri unilaterale și de a discuta despre situația în care ne aflăm și despre cum să mergem mai departe, nu vom fi noi cei care vor crea probleme”, a adăugat ministrul rus de externe, mai arată Agerpres.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a afirmat că țara sa este dispusă să-l nominalizeze pe Donald Trump pentru Premiul Nobel dacă va aduce pacea.

„Totuși, Donald Trump trebuie să îndeplinească o condiție: va trebui să pună capăt conflictelor militare, conform promisiunilor făcute chiar de el. Aleksandr Lukașenko a făcut afirmația în cadrul celui de-al treilea campionat de tăiat lemne de foc”, scrie Libertatea.

„«Dacă o va face, vom depune o petiție pentru Premiul Nobel. El va fi premiat pentru o faptă bună. Există speranța că își va îndeplini promisiunile. Dar America nu este Belarus: ei pot da uitării sau pot face altceva. Dar noi sperăm că el își va îndeplini promisiunea», a declarat Lukașenko. De asemenea, președintele belarus a precizat că oprirea războiului din Ucraina nu depinde în totalitate de Donald Trump. «El va încerca să pună capăt războiului din Ucraina, dar acesta nu este un proces unilateral. Trebuie să fie negociat și, poate, nu doar cu Rusia. Acest lucru privește foarte multe țări»”, a mai adăugat Lukașenko, mai notează Libertatea.

Vicepreședinta în exercițiu, Kamala Harris, s-a adresat miercuri susținătorilor săi în campusul Universității Howard, la Washington, cerându-le să accepte rezultatul alegerilor prezidențiale.

„Oamenii simt și trăiesc o gamă de emoții acum. Înțeleg acest lucru. Dar trebuie să acceptăm rezultataul acestor alegeri, (…) Azi (miercuri), mai devreme, am vorbit cu președintele ales Trump și l-am felicitat pentru victoria sa”, a declarat Harris, scrie News.ro.

„I-am spus, de asemenea, că-l vom ajuta pe el și pe echipa sa în perioada tranziției și că ne vom angaja într-un transfer pașnic al puterii”, a mai  anunțat Harris, mai arată News.ro.

Australia va stabili la 16 ani vârsta la care minorii pot accesa rețelele de socializare, a declarat joi prim-ministrul Anthony Albanese.

„Aceasta este (o măsură) pentru mame și tați. Rețelele de socializare fac mult rău copiilor și am decis să pun capăt acestui lucru”, a declarat el reporterilor, scrie News.ro, potrivit AFP.

„Giganții tehnologici și platformele de rețele de socializare vor fi responsabili pentru a se asigura că utilizatorii au vârsta potrivită, a subliniat Albanese, mai degrabă decât părinții care sunt «îngrijorați la culme de siguranța online a copiilor lor». Albanese de la Partidul Laburist a declarat că noile legi vor fi prezentate liderilor statelor și teritoriilor australiene în această săptămână, înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârșitul lunii noiembrie”, mai scrie News.ro.

Fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat joi că partidul său, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), va organiza proteste, considerând că scrutinul nu poate fi considerat „liber și democratic”.

„«Astăzi,  venim cu declarația comună că alegerile prezidențiale din acest an nu pot fi considerate libere și democratice, în condițiile politizării CEC (Comisia Electorală Centrală – n.r.), a utilizării resurselor administrative, a monopolului și cenzurii presei, a impedimentelor create cu rea-voință pentru alegătorii din diverse regiuni din țară și din exterior», a declarat Dodon, reluând aceeași retorică folosită de Moscova după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie”, a declarat Dodon, reluând aceeași retorică folosită de Moscova după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, scrie News.ro.

Seară liniștită!