România, condamnată la CEDO în legătură cu restituirea bunurilor naţionalizate

11 nov. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 216

 „Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți România în legătură cu restituirea bunurilor naționalizate de fostul regim comunist, considerată insuficient de eficace”, scrie AFP, citată de Agerpres și Euronews.ro.

„Deși România, deja atenționată în trecut în legătură cu această spinoasă problemă, a adoptat în 2013 o lege nouă pentru a le permite persoanelor ale căror bunuri au fost naționalizate să obțină o restituire sau o despăgubire, «mecanismul de restituire rămâne insuficient de operațional și omogen», a apreciat tribunalul Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg. (…) CEDO a fost sesizată în 2017 de 53 de cetățeni români care au obținut, fiecare, o hotărâre definitivă în favoarea lor, privind emiterea unui titlu de proprietate sau acordarea unei indemnizații pentru terenuri confiscate în timpul regimului comunist din perioada 1945-1989”, scrie Euronews.ro.

„În pofida acestor decizii, niciunul dintre reclamanți nu a primit un titlu de proprietate sau nu a fost repus în posesia bunurilor sale. Unii dintre ei au afirmat că au fost despăgubiți insuficient”, a indicat curtea într-un comunicat de presă, mai scrie Euronews.ro.

„Curtea consideră crucial ca România să continue să depună eforturi de a-și conforma legislația și practica concluziilor la care ajuns Curtea în prezenta hotărâre și jurisprudenței sale pertinente”, insistă CEDO, relatează Euronews.ro.

„Chrystia Freeland, vicepremier și ministru de finanțe al Canadei, are șanse mari să preia șefia NATO”, scrie New York Times, citată de Euronews.ro.

Vaccinul adaptat noilor tulpini COVID-19 va ajunge în România până la sfârșitul lunii noiembrie, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Ministrul Rafila a mai spus că s-a reușit o economie de 300 de milioane de euro.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Ajunge târziu în România pentru că eu am o responsabilitate față de banii publici. Pentru că a fost un proces lung de negociere, de reducere a cantității. (…) Noi în acest an trebuia să cumpărăm peste 19 milioane de doze de vaccin de Pfizer. Atunci, având deja 6 milioane de doze expirate sau în curs de exipirare, având frigiderele pline, m-am gândit că totuși niște sute de milioane de euro ar trebui să rămână pentru pacienții din România – adulți sau copii. Din aceste 19 milioane de doze am vândut 7,5 milioane, am negociat cu cei de la compania producătoare și de la Comisia Europeană să reducem cantitatea restantă de 11,2 milioane la 3 milioane. În acest moment suntem foarte aproape să semnăm o comandă pentru 3 milioane de doze care vor ajunge în scurt timp adică în această lună pentru pacienții din România. (….) Până la sfârșitul lunii”, a spus ministrul Sănătății, într-o conferință de presă, scrie ZiuaNews.ro.

Ministrul Rafila a vorbit jurnaliștilor și despre economiile făcute de minister.

„Atunci când am vândut 7,5 milioane de doze am făcut o economie de circa 150 de milioane de euro. Mai facem încă o economie de peste 150 de milioane de de euro prin reducerea cantității. La nivelul acestui an cred că putem să discutăm despre o economie de cel puțin 300 milioane euro în ceea ce privește vaccinul COVID”, a mai susținut ministrul Rafila, arată ZiuaNews.ro.

Presa scrie și despre potențialii candidați la conducerea  NATO, printre care se află și ministrul de Finanțe din Canada, Chrystia Freeland.

„Chrystia Freeland, vicepremier și ministru de finanțe al Canadei, are șanse mari să preia șefia NATO”, scrie New York Times, citată de Euronews.ro.

„Freeland are origini ucrainene și este căsătorită cu un jurnalist de la publicația amintită. Fosta jurnalistă, în vârstă de 54 de ani, are avantaje considerabile în cursa pentru șefia NATO: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă, a condus ministere complicate, printre care cel de Externe, și are prestanță la conferințe de presă și alte apariții publice, precizează New York Times”, mai scrie Euronews.ro.

„Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este, în mod tradițional, comandantul suprem aliat al Europei, dar este de înțeles că au o voce puternică în această alegere. Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră – 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparțin alianței. Și presupunând că Suedia și Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri”, mai arată Euronews.ro.

„Guvernul de la Budapesta nu va mai finanța presa de limba maghiară din România după ce timp ce cinci ani a pompat în ziare și radiouri din Ardeal peste 20 de milioane de euro. Decizia vine pe fondul crizei economice din Ungaria”, scrie Radio Europa Liberă.

Aproape trei sferturi din ziariștii maghiari de la publicațiile din România finanțate de guvernul de la Budapesta vor fi disponibilizați de la 1 ianuarie 2023, informează Transtelex.ro, filiala românească a principalului site independent din Ungaria, mai arată Radio Europa Liberă.

„Informația privind concedierile în masă este confirmată și de ziarul independent Atlatszo Erdely, din Cluj, care anunțase de mai multe luni scăderea continuă a finanțărilor de la Budapesta către presa maghiară.Transtelex susține că reprezentanții holdingului media finanțat din banii contribuabililor maghiari, reunit sub umbrela Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, nu a reușit să facă viabilă investiția venită de la Budapesta, așa că disponibilizările sunt inerente”, notează Radio Europa Liberă.

„Rusia și India iau în considerare producția în comun de echipament modern de apărare”, a declarat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, relatează DPA, citată de Agerpres și ziarul Bursa.

„Șeful diplomației ruse a precizat că a discutat cu ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar despre perspectivele unei cooperări militare și tehnologice. Nu a fost încă stabilit ce echipament specific de apărare ar putea intra în discuții. A fost cea de a cincea întâlnire între cei doi miniștri în acest an”, relatează Bursa.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

„India este neutră în privința războiului declanșat de Rusia în Ucraina pentru că are relații apropiate atât cu Occidentul, cât și cu Moscova. De asemenea, India nu susține sancțiunile occidentale și promovează soluționarea conflictului prin dialog. Cel mai recent, India a cumpărat petrol relativ mai ieftin din Rusia”, mai arată Bursa.

Seară liniștită!

 

România, condamnată la CEDO în legătură cu restituirea bunurilor naționalizate was last modified: noiembrie 11th, 2022 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: