România, condamnată la CEDO în legătură cu restituirea bunurilor naţionalizate

 „Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România în legătură cu restituirea bunurilor naţionalizate de fostul regim comunist, considerată insuficient de eficace”, scrie AFP, citată de Agerpres şi Euronews.ro.

„Deşi România, deja atenţionată în trecut în legătură cu această spinoasă problemă, a adoptat în 2013 o lege nouă pentru a le permite persoanelor ale căror bunuri au fost naţionalizate să obţină o restituire sau o despăgubire, «mecanismul de restituire rămâne insuficient de operaţional şi omogen», a apreciat tribunalul Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg. (…) CEDO a fost sesizată în 2017 de 53 de cetăţeni români care au obţinut, fiecare, o hotărâre definitivă în favoarea lor, privind emiterea unui titlu de proprietate sau acordarea unei indemnizaţii pentru terenuri confiscate în timpul regimului comunist din perioada 1945-1989”, scrie Euronews.ro.

„În pofida acestor decizii, niciunul dintre reclamanţi nu a primit un titlu de proprietate sau nu a fost repus în posesia bunurilor sale. Unii dintre ei au afirmat că au fost despăgubiţi insuficient”, a indicat curtea într-un comunicat de presă, mai scrie Euronews.ro.

„Curtea consideră crucial ca România să continue să depună eforturi de a-şi conforma legislaţia şi practica concluziilor la care ajuns Curtea în prezenta hotărâre şi jurisprudenţei sale pertinente”, insistă CEDO, relatează Euronews.ro.

„Chrystia Freeland, vicepremier și ministru de finanțe al Canadei, are șanse mari să preia șefia NATO”, scrie New York Times, citată de Euronews.ro.

Vaccinul adaptat noilor tulpini COVID-19 va ajunge în România până la sfârşitul lunii noiembrie, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Ministrul Rafila a mai spus că s-a reușit o economie de 300 de milioane de euro.

„Ajunge târziu în România pentru că eu am o responsabilitate faţă de banii publici. Pentru că a fost un proces lung de negociere, de reducere a cantităţii. (…) Noi în acest an trebuia să cumpărăm peste 19 milioane de doze de vaccin de Pfizer. Atunci, având deja 6 milioane de doze expirate sau în curs de exipirare, având frigiderele pline, m-am gândit că totuşi nişte sute de milioane de euro ar trebui să rămână pentru pacienţii din România – adulţi sau copii. Din aceste 19 milioane de doze am vândut 7,5 milioane, am negociat cu cei de la compania producătoare şi de la Comisia Europeană să reducem cantitatea restantă de 11,2 milioane la 3 milioane. În acest moment suntem foarte aproape să semnăm o comandă pentru 3 milioane de doze care vor ajunge în scurt timp adică în această lună pentru pacienţii din România. (….) Până la sfârşitul lunii”, a spus ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă, scrie ZiuaNews.ro.

Ministrul Rafila a vorbit jurnaliştilor şi despre economiile făcute de minister.

„Atunci când am vândut 7,5 milioane de doze am făcut o economie de circa 150 de milioane de euro. Mai facem încă o economie de peste 150 de milioane de de euro prin reducerea cantităţii. La nivelul acestui an cred că putem să discutăm despre o economie de cel puţin 300 milioane euro în ceea ce priveşte vaccinul COVID”, a mai susţinut ministrul Rafila, arată ZiuaNews.ro.

Presa scrie şi despre potenţialii candidaţi la conducerea  NATO, printre care se află şi ministrul de Finanţe din Canada, Chrystia Freeland.

„Chrystia Freeland, vicepremier și ministru de finanțe al Canadei, are șanse mari să preia șefia NATO”, scrie New York Times, citată de Euronews.ro.

„Freeland are origini ucrainene și este căsătorită cu un jurnalist de la publicația amintită. Fosta jurnalistă, în vârstă de 54 de ani, are avantaje considerabile în cursa pentru șefia NATO: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă, a condus ministere complicate, printre care cel de Externe, și are prestanță la conferințe de presă și alte apariții publice, precizează New York Times”, mai scrie Euronews.ro.

„Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este, în mod tradițional, comandantul suprem aliat al Europei, dar este de înțeles că au o voce puternică în această alegere. Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră – 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparțin alianței. Și presupunând că Suedia și Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri”, mai arată Euronews.ro.

„Guvernul de la Budapesta nu va mai finanța presa de limba maghiară din România după ce timp ce cinci ani a pompat în ziare și radiouri din Ardeal peste 20 de milioane de euro. Decizia vine pe fondul crizei economice din Ungaria”, scrie Radio Europa Liberă.

Aproape trei sferturi din ziariștii maghiari de la publicațiile din România finanțate de guvernul de la Budapesta vor fi disponibilizați de la 1 ianuarie 2023, informează Transtelex.ro, filiala românească a principalului site independent din Ungaria, mai arată Radio Europa Liberă.

„Informația privind concedierile în masă este confirmată și de ziarul independent Atlatszo Erdely, din Cluj, care anunțase de mai multe luni scăderea continuă a finanțărilor de la Budapesta către presa maghiară.Transtelex susține că reprezentanții holdingului media finanțat din banii contribuabililor maghiari, reunit sub umbrela Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, nu a reușit să facă viabilă investiția venită de la Budapesta, așa că disponibilizările sunt inerente”, notează Radio Europa Liberă.

„Rusia şi India iau în considerare producţia în comun de echipament modern de apărare”, a declarat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, relatează DPA, citată de Agerpres şi ziarul Bursa.

„Şeful diplomaţiei ruse a precizat că a discutat cu ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar despre perspectivele unei cooperări militare şi tehnologice. Nu a fost încă stabilit ce echipament specific de apărare ar putea intra în discuţii. A fost cea de a cincea întâlnire între cei doi miniştri în acest an”, relatează Bursa.

„India este neutră în privinţa războiului declanşat de Rusia în Ucraina pentru că are relaţii apropiate atât cu Occidentul, cât şi cu Moscova. De asemenea, India nu susţine sancţiunile occidentale şi promovează soluţionarea conflictului prin dialog. Cel mai recent, India a cumpărat petrol relativ mai ieftin din Rusia”, mai arată Bursa.

Seară liniştită!