România, cel mai mare grad de instabilitate ministerială din UE

25 iul. 2017
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 370

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Deschidem Revista de Seară de azi cu un interviu, realizat de TVR, cu ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, citat de Cotidianul.

„Achiziția de rachete Patriot va oferi protecție în cazul atacurilor aeriene agresive nu doar pentru România, ci indirect va contribui și la apărarea țărilor vecine și a întregii Alianțe NATO, a susținut ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, într-un interviu pentru TVR”, notează Cotidianul.

Conferintele lunii noiembrie
”

Referindu-se la achiziționarea rachetelor Patriot, ambasadorul SUA a spus că „va avea un „impact profund” pentru securitatea României și pentru NATO”.

„De fapt, acesta este cel mai performant sistem de armament defensiv. Va oferi protecție în cazul atacurilor aeriene agresive nu doar pentru România, ci indirect va contribui și la apărarea țărilor vecine și a întregii Alianțe NATO. Această măsură face parte din angajamentul României de a investi 2% din PIB pentru apărare, angajament pe care Statele Unite îl susțin cu tărie. Rachetele Patriot nu sunt singurele echipamente pe care România le va achiziționa ca urmare a acestui angajament de a aloca 2%, însă ele reprezintã o componentă vitală a deciziei României de a-și îmbunătăți apărarea”, a declarat Klemm, într-un interviu realizat la Daia, în județul Mureș, unde diplomatul a donat pentru restaurarea a trei biserici”, mai scrie Cotidianul.

Armament american ar putea ajunge și în Ucraina.

„Kurt Volker, noul reprezentant special al SUA în Ucraina, a declarat că Washingtonul reanalizează în prezent dacă va trimite sau nu arme celor ce luptă împotriva rebelilor susținuți de Rusia”, informează BBC News, citat de Mediafax.

„Armele de apărare, cele ce ar permite Ucrainei să se apere, ar putea ajuta de fapt la blocarea amenințărilor ruse”, a spus Volker, mai scrie Mediafax.

Rămânând în actualitatea externă, menționăm un subiect care inflamează opinia publică din Suedia.

„Autoritățile suedeze anchetează o importantă scurgere de date clasificate ale armatei și poliției după ce Agenția Suedeză de Transport a ignorat avertizările Serviciului de Securitate, externalizând serviciile sale de IT companiei IBM, care la rândul său le-a subcontractat unor furnizori din Cehia și România”, scrie azi Adevărul.

„Scandalul a fost declanșat în 2015, când Agenția de Transport Suedeză (STA Transportstyrelsen) a luat decizia externalizării serviciilor de informatizare către IBM Suedia și Cehia. Contractul a fost încheiat fără a se respecta norme de securitate, proceduri și chiar legi, potrivit dclarațiilor actualului director al agenției, Jonas Bejfvenstam.   La rândul său, IBM a folosit subcontractori care au furnizat serviciile mai ieftin, firme și specialiști din Cehia și România, dar și o companie dintr-o țară nemembră UE sau NATO, Serbia — dar e vorba de o companie americană NCR (National Cash Register), cel mai mare producător și furnizor de ATM-uri bancare din țara vecină.     Subcontractorii au primit acces la date personale — și ale unor societăți de stat — la registrul permiselor de conducere etc, ceea ce, în mod normal, ar fi necesitat o autorizare superioară din punct de vedere al nivelului de securitate”, detaliază Adevărul.

News.ro aduce astăzi în atenția opiniei publice cazul activistei turce Oral Nalan, reținută la granița României și despre care presa international și românească a scris în ultimele săptămâni.

„Procurorii și-au retras contestația la decizia magistraților Curții de Apel Timișoara de revocare a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării în cazul activistei turce Oral Nalan, în ședința de marți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar instanța supremă a rămas în pronunțare în acest caz, urmând să dispună eliberarea din arest a activistei pentru drepturile omului reținută de autoritățile române în urmă cu două săptămâni, deși avea statut de refugiat în Belgia. Avocatul acesteia spune că astfel Ministerul Public recunoaște o greșeală a Poliției de Frontieră, în timp ce Interpol a retras alerta roșie cu privire la Nulan Oral, acest caz fiind singular”, scrie News.ro.

Ultimul subiect, pe care îl aducem în atenția dvs., este un studiu al Centrului pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, care evidențiază faptul că: „România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanță de Polonia și Italia”.

„Potrivit unui comunicat transmis Agerpres de SNSPA, Centrul pentru promovarea Participării și Democrației a lansat recent o analiză a gradului de stabilitate guvernamentală în cazul unor state democratice din UE, iar cifrele arată de ce România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale europene în ultimii 27 de ani”, notează azi Agerpres.

6 ministere centrale sau federale din țările UE: Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi s-au aflat în atenția autorilor studiului.

„În toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent aproximativ 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania, relevă studiul realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației”, menționează Agerpres.

Studiul mai relevă faptul că: „Rezistența/„speranța de viață” în mandat a unui ministru, în România, este în medie de aproximativ un an de zile, aceasta fiind cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte țări analizate de CPD, care dă ca exemplu Germania, unde un ministru rezistă aproximativ trei ani în funcție – ceea ce oferă o mai mare stabilitate”, mai scrie Agerpres.

Instabilitatea guvernamentală poate fi o explicație pentru lipsa de performanță a guvernelor post-decembriste.

Seară frumoasă!

România, cel mai mare grad de instabilitate ministerială din UE was last modified: iulie 25th, 2017 by Claudiu Pamuc
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter