România ar putea redeschide unele mine

Resursele naturale devin din ce în ce mai importante în economia mondială, odată cu declanșarea sancțiunilor față de Rusia. În acest context, România ar putea redeschide din 2023 unele mine de magneziu și grafit.

„România are o parte din cele 137 de materii prime critice de care UE este dependentă, printre care magneziul și grafitul și procesul de redeschidere a unor astfel de mine în țara noastră va începe în anul 2023”, a anunțat, marți, ministrul Economiei, Florin Spătaru, scrie Digi 24.

„Au existat Hotărâri de Guvern pentru închiderea acestor exploatări. Redeschiderea minelor de grafit presupune adoptarea normelor de aplicare a Legii minelor în care să fie menționat, ca obiectiv, redeschiderea minelor închise și, de asemenea, Hotărâri de Guvern care să ducă la redeschiderea acelor mine, punctual. (…). Avem nevoie de aceste resurse. Ca să concluzionăm: ne propunem ca până la sfârșitul anului să finalizăm aprobarea acestor acte normative, urmând ca investițiile efective să poată să fie realizate începând cu 2023. Pentru asta discutăm cu Comisia Europeană, pentru a găsi resursele necesare prin fonduri europene pentru retehnologizare”, a afirmat ministrul Florin Spătaru, mai arată Digi 24.

Potrivit acestuia, una dintre materii prime este magneziul, un element foarte important pentru producția de aluminiu și pentru industria automotive.

„În această zonă am demarat împreună cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale, n.r.) discuții și avem în consultare publică în acest moment normele de aplicare a legii minelor, pas esențial pentru demararea acestor proiecte. De asemenea împreună cu Comisia Europeană am demarat discuții pentru identificarea posibilităților de finanțare a unor astfel de proiecte, atât pentru zona de exploatare cât și pentru zona de procesare pentru că nu exista suficient să exploatăm și să trimitem în altă parte procesarea. Trebuie să creăm acest lanț de valoare în Uniunea Europeană și în România”, a adăugat ministrul Economiei, scrie Digi 24.

Presa mai scrie că începutul anului 2022 a fost unul foarte bun pentru România. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică, pentru primul trimestru, ne arată că România a avut creștere economică.

 „Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an față de trimestrul precedent, în timp ce față de perioada similară a anului trecut avansul consemnat a fost de 6,5%”, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică, scrie Agerpres.

„Astfel, dacă potrivit datelor publicate în aprilie, PIB a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, noile date arată că economia a consemnat un avans de 1%. (…) La începutul acestei luni, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior”, mai arată Agerpres.

Odată cu începutul războiului din Ucraina, Comisia europeană rectifică prognozele pentru România.

„După o creștere puternică în 2021, de 5,9%, ritmul creșterii din acest an va fi mult mai mic, de 2,6% arată prognoza de primăvară a Comisiei Europene. (…) Comisia Europeană estimează că inflația în acest an va înregistra o valoare record de 8,9% în România, mai mult decât dublu față de 2021 (4,1%), iar pentru 2023 prognozează o scădere până la 5,1%. Șomajul în România va rămâne la aproximativ 5,5% în 2022, față de 5,6% anul trecut și se estimează un trend descendent ți în 2023, până la 5,3%. Se preconizează că deficitul bugetar va atinge 7,5% din PIB în 2022, mai mare decât în 2021 (7,1%), urmând să scadă până la 6,3% în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6% până în 2023”, notează Digi 24.

Agerpres scrie despre schimbările de la Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și de la Institutului European din România.

„Marian-Octavian Șerbănescu a fost numit în funcția de director general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă publicată luni în Monitorul Oficial.
Printr-o altă decizie, șeful Executivului a decis eliberarea lui Marian-Cătălin Burcescu din funcția de director general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci”, scrie Agerpres.

„Premierul Nicolae Ciucă a decis numirea profesorului universitar doctor Alina Bârgăoanu în calitatea de președinte al Consiliului de administrație al Institutului European din România pentru un mandat de 4 ani. Prin aceeași decizie, în calitatea de membri ai Consiliului de administrație al Institutului European din România au fost numiți: academicianul Răzvan Emil Theodorescu, profesorul universitar doctor Dan Oancea, ambasadorul Sergiu Celac și Simona Moagăr-Poladian”, mai scrie Agerpres.

Judecătorii Înaltei Curți au respins, luni, suspendarea executării pedepsei cu închisoarea pentru fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, condamnat la 5 ani de închisoare în Gala Bute.

„Respinge cererea formulată de recurentul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2019, pronunțate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. 2303/1/2017. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 mai 2022. Amână judecarea cauzei și acordă termen la data de 23 mai 2022, ora 13:00”, au decis judecătorii, scrie Libertatea.

Presa mai scrie în legătură cu declarațiile Președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, prin care și-a reafirmat opoziția față de aderarea la NATO a Finlandei și Suediei după ce Guvernul suedez a confirmat oficial, luni, că intenționează să intre în alianța militară occidental.

„Niciuna din aceste țări nu are o atitudine clară, deschisă, față de organizațiile teroriste. Cum putem avea încredere în ele? Ei vin în Turcia. Vin să ne convingă? Mă scuzați, dar n-ar trebui să se obosească”, a spus Președintele Erdogan, scrie Libertatea.

„Ankara susține că Suedia și Finlanda găzduiesc pe teritoriul lor persoane având legături cu grupări teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, inamic personal al lui Erdogan, pe care Turcia îl acuză că a coordonat un puci nereușit în 2016, scrie Agerpres. Suedia este un «incubator» de organizații teroriste și există teroriști chiar în parlamentul de la Stockholm, a mai spus Erdogan. Guvernul suedez a confirmat oficial luni că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se Finlandei vecine într-o decizie care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invadării Ucrainei de către Rusia”, mai arată Libertatea.

Luni, în timpul ceremoniei de învestitură din Parlament, premierul Viktor Orban a vorbit despre „sinuciderea Occidentului” și a spus că țara sa are o „linie roșie” în ce privește sancțiunile împotriva Rusiei.

„Viktor Orban a arătat că victoria la alegerile din aprilie a fost obținută «pe cel mai dificil teren», acuzând opoziția de stânga și pe aliații ei internaționali, pe finanțiști și pe jurnaliști că au fost parte la planul Bruxellesului și al lui George Soros de a îndepărta de la putere partidul Fidesz”, scrie Cotidianul.

„Bruxellesul abuzează zi de zi de puterile sale pentru a ne impune lucruri străine și rele”, a spus Orban, arată Cotidianul.

„Noi nu vom renunța însă la paza frontierelor noastre. Nu-i vom lăsa pe imigranți în țară și ne vom proteja familiile, nu vom permite activități ale comunității LGBT în școli”, a mai arătat Viktor Orban, scrie Cotidianul.

„Orban a sugerat că va urma un deceniu ce va fi marcat de «sinuciderea lumii occidentale». El a făcut aluzie la «un program masiv de schimb de populație în Europa», prin înlocuirea copiilor europeni creștini cu adulți ‘din alte civilizații’. Orban a vorbit și despre «nebunia gender» și a spus că Europa conduce un «val al sinuciderii» care distruge creștinismul și statele națiune, fără a pune altceva în locul lor. (…) Premierul Ungariei a spus că Bruxellesul încearcă să distrugă suveranitatea statelor membre și să construiască «un nou imperiu European», în locul Europei națiunilor. Distanța culturală dintre Europa Occidentală și Ungaria este tot mai mare, pentru că Ungaria crede în fundamentele civilizației creștine a Europei, în timp ce Bruxellesul a renunțat la această credință. Orban a mai spus că, în următorul deceniu, Ungaria va fi în focul luptei UE pentru statul de drept și «va căuta aliați pentru reformarea Uniunii»”, relatează Cotidianul.

„Vrem să fim o rază de speranță pentru cei care văd în creștinism, în patriotism și în politicile naționale nu trecutul, ci viitorul. (…) În urma cu 30 de ani, vedeam în Europa viitorul nostru. Acum ne considerăm viitorul Europei”, a mai spus premierul Ungariei, scrie Cotidianul.

Seară liniștită!