177 views
La doar câteva zile de votul final pentru prezidențiale, România se confruntă cu o situație economică foarte grea: datoria externă se apropie de 206 miliarde de euro, deficitul de cont curent s-a adâncit alarmant în primul trimestru, iar țara este condusă de interimari. De aceea, misiunea viitorului președinte al tarii este foarte dificilă, trebuie să numească un nou premier şi să aducă cei mai buni specialiști în noul Guvern, pentru a stabiliza economia țării. România liberă face o analiză a situației la zi a finanțelor țării.
„România continuă să se împrumute masiv în 2025. În primele trei luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 514 milioane de euro, ajungând la un nivel record de 205,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Creșterea a fost generată, în special de datoria pe termen lung, care a ajuns la 156,88 miliarde euro, în creștere cu 1,2% față de sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă peste trei sferturi (76,4%) din totalul datoriei externe. În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut cu 2,7%, situându-se la 48,52 miliarde euro. Mai îngrijorătoare este însă evoluția contului curent al balanței de plăți, care a înregistrat un deficit de 7,65 miliarde euro în primul trimestru din 2025, față de 4,2 miliarde euro, în aceeași perioadă a anului trecut”, relatează România liberă.
„Pe partea de investiții străine directe, România a atras 1,67 miliarde euro în primele trei luni, în scădere față de aceeași perioadă din 2024, când se înregistrau 2,48 miliarde euro. Deși participările la capital (inclusiv profitul reinvestit) au crescut, ajungând la aproape 3 miliarde euro, acestea au fost serios contrabalansate de ieșiri de capital prin credite intragrup, care au înregistrat un minus net de 1,3 miliarde euro”, mai arată România liberă.
Presa mai scrie că suveranistul George Simion, a participat miercuri în Polonia la un miting al lui Karol Nawrocki, candidatul conservatorilor polonezi la alegerile prezidențiale şi s-a întâlnit cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda.
„Președintele Andrej Duda l-a primit la Palatul Prezidențial pe vicepreședintele Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, George Simion. Subiectul principal al discuției a fost relațiile bilaterale dintre Polonia și România. La întâlnire au participat șefa Cancelariei Președintelui Republicii Polone, Małgorzata Paprocka, șeful BPM, Wojciech Kolarski, și liderul Grupului EKR, Mateusz Morawiecki”, arată Administraţia prezidenţială din Polonia, scrie Adevărul.
George Simion a transmis, pentru Adevărul, că „va merge la Roma pentru a participa la mai multe evenimente, alături de Georgia Meloni si Matteo Salvini”.
„Liderul AUR susține că va avea întâlniri și cu românii din Italia, iar ulterior va participa la mai multe evenimente la Bruxelles”, mai scrie Adevărul.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a reacționat la vizita lui Simion.
„Rusia este fericită. Nawrocki și omologul său român prorus, George Simion, pe o scenă cu cinci zile înainte de alegerile prezidențiale din Polonia și România. Totul e clar”, a scris Tusk pe X, notează Libertatea.
Simion i-a răspuns premierului polonez.
„Pe aceeași platformă, candidatul AUR la Președinția României a postat o fotografie în care Donald Tusk apare alături de Vladimir Putin, însoțită de mesajul: «În această fotografie este omul lui Putin în Polonia. Întreaga Europă știe asta. Nimeni nu mai crede minciunile și ipocrizia ta, Donald!»”, mai arată Libertatea.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului reacționează la declarațiile controversate ale lui Marius Lulea, care a spus că regimul Ceaușescu a avut o politică suveranistă și a adus beneficii României.
„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a anunțat că va depune plângere penală în legătură cu declarațiile făcute de Marius Lulea, vicepreședinte al partidului AUR, în cadrul emisiunii «Confruntarea susținătorilor lui Nicușor Dan și George Simion», difuzată pe Antena 3 pe 12 mai 2025”, scrie România liberă.
România liberă prezintă şi declaraţia lui Marius Lulea care i-a atras plângerea IICCMER: „Păi şi Ceauşescu era suveranist, eu chiar îmi aduc aminte că a luat o poziţie curajoasă şi suverană în 1968, atunci când a fost singurul preşedinte din blocul comunist care a avut curajul să se ridice demn împotriva ocupaţiei sovietice din Cehoslovacia. Nu sunteţi în măsură să criticaţi un regim care a construit milioane de apartamente, sute de hidrocentrale, care a făcut bine pentru această ţară, dincolo de zona de ocupaţie în care noi ne aflam. Dumneavoastră aţi distrus tot ce s-a construit bine în timpul regimului comunist.”
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pierdut un proces în fața publicației The New York Times, care a cerut divulgarea unor mesaje text schimbate cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid-19.
„Judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, au dat dreptate publicației americane, concluzionând că Executivul european «nu a oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica nedeținerea» mesajelor cerute”, transmite Bloomberg, scrie Adevărul.
„În plus, Comisia nu a clarificat suficient dacă mesajele text solicitate au fost șterse și, dacă da, dacă ștergerea a fost deliberată sau automată ori dacă telefonul mobil al președintei a fost între timp înlocuit”, au subliniat magistrații, mai arată Adevărul.
„Deși decizia instanței de miercuri poate fi atacată la Curtea de Justiție a UE, ea reprezintă o lovitură de imagine pentru von der Leyen și este de natură să influențeze modul în care Comisia tratează, de acum înainte, comunicările prin mesaje text”, mai notează Adevărul.
Uniunea Europeană a aprobat, miercuri, al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează limitarea exporturilor rusești de petrol.
„Acest nou pachet este independent de sancțiunile care au fost prevăzute în cazul în care Moscova refuză să accepte un armistițiu de 30 de zile, care a fost aprobat de Kiev. Noul pachet de sancțiuni, care a fost pus în discuție pe parcursul a câtorva săptămâni, vizează aproximativ 200 de nave fantomă care au fost utilizate de Rusia și aproape 30 de entități acuzate că ar fi ajutat Moscova să eludeze sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Această flotă ‘fantomă’ se constituie din nave care nu sunt înmatriculate și care operează în Marea Baltică. Numărul navelor a crescut de la începutul războiului din Ucraina, din 2022, după ce UE au impus sancțiuni asupra exportului de petrol și a produselor petroliere ruse”, relatează Gândul.
Seară liniștită!
