Revista Română de Executare Silită nr. 4/2015: cuprinsul și rezumatele articolelor

15 feb. 2016
Vizualizari: 1963

I. DOCTRINĂ

Laura Cristina Carcia – Efectul suspensiv de executare al contestației formulate împotriva hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor

Prezentul demers publicistic își propune să aducă în discuție unele aspecte teoretice și practice referitoare la efectul suspensiv de executare al contestației formulate de persoana interesată împotriva hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor. Astfel, efectul suspensiv de executare se produce numai dacă hotărârea Plenului contestată cuprinde dispoziții susceptibile de a fi puse în executare și, în principiu, acest efect poate privi doar partea contestatoare, fără a putea afecta situația juridică a altor magistrați vizați de respectiva hotărâre. În același timp, efectul suspensiv de executare nu se produce dacă hotărârea Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor a fost pusă în executare anterior formulării contestației de persoana interesată.

 

Eugen Hurubă – Încheierile emise de executorul judecătoresc

Executorul judecătoresc, în exercitarea profesiei sale, pe lângă alte acte de procedură, întocmește încheieri, ca acte de dispoziție, în cele mai importante momente ale executării silite.

Studiul încearcă să identifice momentele în care intervenția executorului judecătoresc, în activitatea de executare silită, este obligatoriu să se realizeze prin emiterea unei încheieri.

 

Ovidiu-Sorin Nour – Câteva reflecții asupra noii reglementări privitoare la insolvența persoanelor fizice

În cuprinsul studiului de față, autorul prezintă câteva reguli procedurale cu privire la procedura de insolvență a debitorilor persoane fizice. Autorul formulează, în prima parte a acestui studiu, unele considerații critice cu privire la procedura instituită prin Legea nr. 151/2015. Asemenea reflecții se referă cu deosebire la utilitatea acestei proceduri distincte față de procedura de drept comun și, respectiv, de cea promovată prin Codul insolvenței.

O analiză aparte este consacrată organelor care participă în procedura de insolvență, respectiv la comisia de insolvență, instanța de judecată, lichidatorul judiciar și la administratorul procedurii. Sunt formulate unele considerații și observații cu privire la competența comisiei de insolvență și ale instanței de judecată. Unele reflecții critice vizează posibilitatea de conferire a calității de administrator al procedurii și de lichidator judiciar avocaților și notarilor publici.

Autorul remarcă faptul că actuala reglementare derogă de la regulile dreptului comun în materia executării silite și restrânge în mod substanțial și nepermis monopolul concedat de lege executorilor judecătorești în materia executării silite. El conchide că implicarea unui cerc mare de specialiști în procedura de insolvență este de natură să afecteze calitatea activității realizate în acest domeniu.

 

Evelina Oprina – Rolul activ al executorului judecătoresc între teorie și practică

În tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.

Posibilitățile de acțiune aflate la îndemâna executorului judecătoresc și care configurează acest principiu se manifestă pe mai multe paliere, respectiv al obligației de a acționa, al facultății recunoscute de lege de a proceda într-un anume sens sau al acțiunii subordonate manifestării de voință a creditorului ori a debitorului.

Tot astfel, rolul activ al organului de executare se conturează și prin gradul de implicare al acestuia în sensul apelării nu doar la mijloacele directe, obligatorii și necesare pentru realizarea executării silite, ci și la mijloacele indirecte, care, deși auxiliare și facultative, servesc scopului principal de satisfacere a creanței creditorului.

Toate formele de manifestare a rolului activ al executorului judecătoresc urmează a fi analizate atât din perspectivă teoretică, cât și practică, printr-o analiză structurată în funcție de fiecare modalitate de urmărire silită reglementată de lege și la care se poate apela în vederea aducerii la îndeplinire a titlului executoriu, nu lipsite de importanță fiind însă și dispozițiile care alcătuiesc teoria generală a procedurii execuționale și care conturează cu caracter de principiu mijloacele prin intermediul cărora poate acționa executorul judecătoresc.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

 

II. CEDO – analize, comentarii, jurisprudență

Vasile Bozeșan – România la CEDO în anul 2015 în materia executării silite

Condamnările suferite de statul român în cursul anului 2015 s-au produs într-un număr de peste 40 de cereri și au privit încălcarea – prin neexecutarea corespunzătoare a deciziilor instanțelor interne – a dreptului de acces la instanță, a dreptului la viață de familie și a dreptului de proprietate, statul român fiind obligat, totodată, la plata unei sume de peste 140.500 euro, cu titlu de daune morale și cheltuieli.

În alte cauze, cu caracter subsidiar – pentru cazul neexecutării prestației prevăzute în titlurile executorii interne –, statul român a fost obligat, cu titlu de satisfacție echitabilă, la plata sumei de 2.350.000 euro, reprezentând prejudiciu material pentru încălcări constatate în anii anteriori în materia executării unor decizii judiciare interne.

Nu au lipsit însă nici soluțiile de inadmisibilitate a unor cereri pentru motive variate privitoare la caracterul abuziv sau vădit neîntemeiat al cererilor, la neepuizarea căilor de recurs interne, pierderea calității de victimă, întârzieri justificate sau existența unor imposibilități obiective la executare.

 

III. DREPT COMPARAT

Igor Coban, Iurie Deleu – Particularitățile tranzacției de împăcare și concilierea părților în procedura de executare a Republicii Moldova

Concilierea părților în procedura de executare a Republicii Moldova constituie o etapă obligatorie a procedurii de executare silită. Astfel, art. 61 C. executare al Republicii Moldova impune în sarcina executorului judecătoresc concilierea părților, în acest sens fiind reglementate acțiuni concrete care urmează a fi realizate de executorul judecătoresc și efectele acestora. Aceste reglementări conturează particularitățile concilierii părților ca o etapă de sine stătătoare a procedurii de intentare a executării silite: cu sarcini și acte proprii.

Evident că părțile sunt în drept să încheie o tranzacție nu doar în cadrul procesului civil, ci și la orice etapă a executării silite prin care să convină termenii și condițiile de executare a documentului executoriu. Această facilitate este garantată de lege ca un drept fundamental al părților – prin prisma principiului disponibilității [alin. (2) al art. 4 C. executare al Republicii Moldova]. Însă încheierea tranzacției de împăcare în cadrul procedurii de executare silită implică anumite particularități procedurale, precum și conceptuale în coraport cu natura juridică a puterii actului judecătoresc executoriu.

 

 

IV. RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII

Decizia nr. 21/2015

 

V. HOTĂRÂRI PREALABILE PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

1. Decizia nr. 28/2015

2. Decizia nr. 31/2015

3. Decizia nr. 34/2015

 

VI. PRACTICĂ JUDICIARĂ

1. Cerere de conexare a dosarelor de executare silită formulată de unul dintre creditori. Necesitatea soluționării în procedură contencioasă

2. Chestiunea obligației creditorului de a face dovada achitării onorariului executorului judecătoresc. Critici privind anumite acte de executare invocate direct în apel

3. Executarea silită a unei hotărâri judecătorești prin care angajatorul a fost obligat la plata contravalorii tichetelor de masă. Posibilitatea stabilirii de către executorul judecătoresc a cuantumului sumei datorate. Criterii. Posibilitatea instanței de a verifica modul de calcul – notă de judecător Răzvan Anghel

4. Hotărâre judecătorească în materie de pensii. Neindicarea perioadei pentru care se datorează diferențe de drepturi de pensie. Competența de soluționare a contestației la executare – notă de judecător Mihail Stănescu-Sas

5. Imposibilitatea solicitării aplicării de penalități în temeiul art. 906 C. pr. civ., pe calea dreptului comun, în lipsa încuviințării executării silite. Inaplicabilitatea dispozițiilor art. 622 alin. (4) C. pr. civ.

6. Îndeplinirea obligației prevăzute în titlul executoriu prin punerea la dispoziția creditorului a unui alt bun, similar celui menționat în titlul executoriu

7. Nelegalitatea executării silite declanșate de ANAF în ipoteza în care debitorul-contravenient a achitat, în termenul prevăzut de lege, jumătate din cuantumul amenzii contravenționale la bugetul local

8. Obligativitatea atașării la cererea de executare silită a titlului executoriu în original sau în copie legalizată – cu notă a redacției

9. Preț de adjudecare. Seriozitate

10. Principiul disponibilității. Dreptul de a solicita suspendarea executării silite

11. Tichete de masă. Includerea acestora în cuantumul creanței creditorului în privința căruia s-a dispus reintegrarea în funcția deținută anterior concedierii

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 1/2015

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 2/2015

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 3/2015

Revista Română de Executare Silită nr. 4/2015: cuprinsul și rezumatele articolelor was last modified: martie 11th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: