Revista Română de Executare Silită nr. 3/2016: cuprinsul și rezumatele articolelor

PROLEGOMENE

Valeriu Capcelea, Mădălin Gora – Semnificația conștiinței morale în activitatea profesională a executorului judecătoresc

În articol sunt abordate problemele ce se referă la importanța conștiinței morale a personalității, în general, și a conștiinței morale în activitatea profesională a executorului judecătoresc, în mod special. Se relevă că o conștiință morală reprezintă percepția principiilor morale fundamentale, aplicarea lor în circumstanțele executării hotărârilor judecătorești, judecata finală cu privire la ceea ce trebuie să se facă și asumarea responsabilității actelor făcute. Autorii susțin că, pentru a fi în măsură să călăuzească în mod corect conduita umană, conștiința morală trebuie să se fundeze, în primul rând, pe adevăr, adică trebuie să fie luminată pentru a recunoaște adevărata valoare a acțiunilor și consistența criteriilor de evaluare, așa încât executorul judecătoresc să știe să deosebească binele de rău chiar și acolo unde ambianța socială, pluralismul cultural și interesele care coincid nu ajută la aceasta. În baza Codurilor deontologice ale executorului judecătoresc și a legislației din România și Republica Moldova, este identificată importanța conștiinței morale în procesul de executare a hotărârilor judecătorești.

I. DOCTRINĂ

Vasile Bozeșan – Problematica urmăririi silite imobiliare de către creditorul având o creanță în valoare de până la 10.000 lei

Posibilitățile și impedimentele concrete în realizarea silită prin urmărirea imobiliară a unei creanțe având o valoare de până la 10.000 lei reclamă o analiză multiaspectuală cu privire la contextul încuviințării silite, la circumscrierea exactă a creanței a cărei valoare tranșează posibilitatea valorificării bunurilor imobile ale debitorului, la vocația recunoscută voinței debitorului de a deroga de la regula priorității urmăririi mobiliare, la influența pe care o poate avea asupra modalității de urmărire modificarea cuantumului creanței pe parcursul executării silite și, nu în ultimul rând, la particularitățile referitoare la creditorii garantați.

Nicolae-Alexandru Ceslea – Sistemul executării silite în materia contenciosului administrativ

Poziționată la finalul unui proces de cele mai multe ori dificil, procedura de executare silită specifică dreptului administrativ ajunge să fie privită cu relaxare de juriști. După lecturarea acestui articol, se va constata că această atitudine nu este deloc justificată, întrucât doctrina și jurisprudența au lăsat locul unor soluții radical opuse, care pot influența în mod covârșitor soarta procesului și situația persoanei, iar în lipsa unei analize în cele mai mici detalii nu se poate ajunge cu ușurință la soluții clare.

Analiza pornește de la textele legale din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu trimiteri corespunzătoare la reglementarea de drept comun, Codul de procedură civilă, continuând cu doctrina relevantă în materie și soluțiile pronunțate în practica judiciară.

În afară de problemele tipice relative la executarea silită în materia contenciosului administrativ (aplicarea în timp, titlul executoriu, competența materială, condițiile sancționării, vinovăția, căile de atac și acțiunea în regres), au fost abordate teme neanalizate îndeaproape în doctrină și jurisprudență, precum natura juridică a sancțiunii amenzii aplicate, regularizarea cererilor, competența funcțională a instanței și competența instanțelor de drept comun în executarea titlului administrativ, termenul în care poate fi solicitată aplicarea amenzii în lumina noii reglementări procesual civile, noțiunile de „conducător al autorității” și „persoană obligată”, intervalul de timp pentru care poate fi amendat subiectul activ și instituirea unei limite maxime a sancțiunii.

Emilia Cotoi – Principiul dreptului la apărare în cadrul executării silite

Procesul civil parcurge în mod obișnuit – dar nu și necesar – două mari faze, și anume faza judecății propriu-zise (cognitio) și faza executării silite a hotărârii (executio), în cadrul căreia hotărârea definitivă este adusă la îndeplinire de organele de executare, din ordinul și sub controlul instanței de judecată.

Chiar dacă în Codul de procedură civilă sunt reglementate în mod expres doar unele dintre principiile fundamentale care guvernează executarea silită (principiul legalității, principiul rolului activ al executorului judecătoresc, principiul executării de bunăvoie a obligației stabilite printr-un titlu executoriu, principiul asigurării secretului informațiilor primite), aplicarea celorlalte principii în etapa executării silite se deduce din interpretarea dispozițiilor legale care reglementează această instituție, dar și din normele generale de procedură civilă.

Principiului dreptului la apărare în faza executării silite și unele lacune ale noului Cod de procedură civilă care au drept consecință încălcarea acestui principiu formează obiectul prezentului studiu.

Arina Dragodan – Stingerea creanțelor fiscale prin dare în plată la cererea debitorului. Scurtă analiză comparativă cu darea în plată reglementată în dreptul comun și darea în plată în cazul obligațiilor asumate prin credite

Darea în plată în domeniul fiscal este, alături de plată, compensare, executare silită, scutire, anulare și prescripție, una dintre modalitățile de stingere a creanțelor fiscale enumerate la art. 22 C. pr. fisc. (Legea nr. 207/2015) în vigoare de la 1 ianuarie 2016, procedură care este reglementată la art. 263 al Capitolului XII din Cod, denumit „Stingerea creanțelor fiscale prin alte modalități”, aceasta prezentând anumite particularități în raport cu darea în plată reglementată în dreptul comun și darea în plată în cazul obligațiilor asumate prin credite.

Bunurile imobile asupra cărora poartă darea în plată au un caracter special. De asemenea, obiectul dării în plată în domeniul fiscal nu îl constituie toate creanțele fiscale ale debitorului, iar existența unei solicitări de preluare în administrare a bunului imobil este o condiție impusă de legiuitor pentru admiterea cererii debitorului.

Darea în plată în domeniul fiscal se aplică și în situația în care bunurile imobile ale debitorului sunt supuse executării silite, cu excepția debitorilor garanți ale căror bunuri oferite trebuie să nu fie supuse executării silite.

În studiul de față, autorul propune o analiză comparativă a efectelor stingerii de bunăvoie de către debitor a obligațiilor fiscale, civile și a celor asumate prin credite, prin dare în plată, cu acordul creditorului.

Ioan Gârbuleț – Analiză comparativă între răspunderea disciplinară a executorilor judecătorești și răspunderea disciplinară a judecătorilor

Necesitatea unei analize comparative între răspunderea disciplinară a executorilor judecătorești și răspunderea disciplinară a judecătorilor se impune a fi făcută pentru următoarele considerente: rolurile primordiale pe care le au fiecare dintre aceștia în cele două faze ale procesului civil (judecătorul în prima fază, executorul judecătoresc în cea de-a doua); îndeplinirea unui serviciu de interes public în cazul ambelor categorii de organe judiciare; emiterea unor acte de autoritate publică în ambele situații, precum și desfășurarea activității judecătorilor și executorilor judecătorești cu respectarea strictă a principiilor independenței și imparțialității. În această materie, există deosebiri foarte mari în privința numărului abaterilor disciplinare reglementate în sarcina judecătorilor față de numărul abaterilor disciplinare reglementate în sarcina executorilor judecătorești, în privința procedurii cercetării disciplinare în cazul celor două categorii, precum și în ceea ce privește radierea sancțiunilor disciplinare, însă nu pot fi neglijate nici diferențele existente în cazul sancțiunilor disciplinare ce pot fi aplicate, a titularilor acțiunii disciplinare, a termenului în care poate fi exercitată aceasta și a procedurii de soluționare a acțiunii disciplinare.

Ioan Leș, Claudiu Băra – Opinii cu privire la unele propuneri legislative cu incidență în materia executării silite

Studiul de față este destinat unui examen relativ sumar al unor proceduri conexe cu executarea silită și care sunt de natură să genereze, în viitor, varii interpretări. Primul document legislativ analizat este consacrat instituirii unei proceduri de efectuare a unor rețineri directe din veniturile angajaților, în baza unor titluri executorii. Autorii au evidențiat unele necorelări și imperfecțiuni ale Proiectului de lege respectiv, considerând, în final, că adoptarea lui este lipsită de eficiența și utilitatea dorite de inițiatorii acestuia.

O analiză aparte este consacrată dispozițiilor cuprinse în art. 13¹ din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Textul a fost adoptat deja, dar soluția a fost supusă unui control de constituționalitate înainte de promulgarea actului normativ de către Președintele României. Autorii consideră că instituirea unor titluri executorii notariale, în cazurile strict determinate de lege, poate contribui la descongestionarea semnificativă a sistemului judiciar. În același timp, în finalul acestui studiu se subliniază necesitatea unor ameliorări legislative pentru a pune în acord legea cu dispozițiile deciziei de neconstituționalitate din data de 26 iunie 2016.

II. CEDO – analize, comentarii, jurisprudență

Răzvan Anghel – Refuzul punerii în executare silită a unei hotărâri judecătorești prin care se dispune reintegrarea în funcția ocupată anterior concedierii în cadrul unei organizații internaționale. Imunitate de jurisdicție. Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza KOKASHVILI contra Georgiei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nu este încălcat art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin refuzul punerii în executare a unei hotărâri judecătorești definitive prin care se dispunea reîncadrarea reclamantei în funcția anterior concedierii considerate nelegale, în condițiile în care fostul angajator era o organizație internațională care se bucură de imunitate de jurisdicție.

III. DREPT COMPARAT

Pavel Klima – Suspendarea permisului de conducere – o nouă modalitate de executare silită în Republica Cehă

Suspendarea permisului de conducere reprezintă relativ o nouă modalitate de executare silită în Republica Cehă. Aceasta aparține modalităților de executare silită, dispunând plata datoriilor financiare, cu specificul că această modalitate este folosită doar pentru recuperarea datoriilor privind pensii de întreținere în favoarea minorului.

Deși practic lipsește vreo legătură reală între permisul de conducere, pe de o parte, și plata pensiei de întreținere, pe de altă parte, a fost conceput și urmărit – din partea legislatorului – într un mod cumva pragmatic, un scop clar de a motiva mai ferm pe datornici să plătească datoriile la pensia de întreținere pentru minori.

Acest articol analizează procedeul modalității de executare silită prin suspendarea permisului de conducere și evaluează consecințele sale practice, atât din punctul de vedere al avantajelor, cât și din cel al obstacolelor eventuale aduse și legate de această modalitate de executare.

IV. RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII

1. Decizia nr. 11/2016 privind interpretarea dispozițiilor art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

2. Decizia nr. 13/2016 privind calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială

V. HOTĂRÂRI PREALABILE PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

1. Decizia nr. 15/2016 referitoare la procesul-verbal întocmit de către executorul judecătoresc privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, precum și la interpretarea dispozițiilor art. 371⁷ C. pr. civ. 1865

VI. DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

1. Decizia nr. 408/2016 privind consituționalitatea dispozițiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă

VII. PRACTICĂ JUDICIARĂ

1. Contestație la executare versus contestație administrativ-fiscală

2. Contract de concesiune încheiat sub imperiul Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor

3. Legalitatea începerii executării silite. Lipsa titlului executoriu – notă de judecător Alexandra Constantinescu

4. Proces-verbal de contravenție. Titlul executoriu în ipoteza respingerii plângerii contravenționale

5. Raportul dintre contestația la executare și plângerea contravențională

6. Răspunderea delictuală a executorului judecătoresc – notă de judecător Claudiu Drăgușin

7. Soarta contestațiilor la executare fie pendinte, fie formulate ulterior deschiderii procedurii insolvenței debitorului, precum și a măsurilor de executare silită efectuate anterior intrării în insolvență a debitorului

8. Soarta executării silite demarate împotriva terțului poprit după deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului

9. Suspendarea executării măsurilor asigurătorii. Admisibilitate

10. Urmărirea silită concomitentă a debitorului principal și a terților garanți