Revista Româna de Executare Silită nr. 2/2016: cuprinsul și rezumatele articolelor

28 iul. 2016
3 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 5 (3 votes, average: 4,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3022
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

PROLEGOMENE

Gheorghe Mihai – Mentalitatea ca izvor de drept

Conferintele Video Universul Juridic

 

I. DOCTRINĂ

Cătălina Dicu – Efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895/2015 în privința contestațiilor la executare care privesc proceduri de executare anterioare. Obligativitatea considerentelor deciziei pentru instanțele judecătorești

Instanțele judecătorești nu sunt ținute de considerentele Deciziei nr. 895/2015 în ceea ce privește efectele acesteia, deoarece modul în care urmează să fie aplicată hotărârea prin care se constată neconstituționalitatea, sub aspectul efectelor pe care le-a produs textul legal în discuție, nu ține de explicarea dispozitivului și nici nu este o prerogativă a Curții Constituționale.

Judecătorul urmează să facă propria analiză cu privire la aceste efecte, putând considera că decizia nu este aplicabilă contestațiilor la executare formulate anterior publicării acesteia și că nu se justifică anularea procedurii de executare silită sau, dimpotrivă, își va putea însuși punctul de vedere al Curții Constituționale din considerentele deciziei.

În această ultimă ipoteză, este necesară îndeplinirea mai multor condiții: contestația la executare să fie formulată în termenul prevăzut de lege; să fie admisibilă în raport cu dispozițiile art. 713 alin. (3) C. pr. civ.; să aibă ca obiect și anularea încheierii de încuviințare a executării; temeiul juridic al cererii de anulare a încheierii de încuviințare a executării să îl constituie caracterul neconstituțional al dispozițiilor art. 666 C. pr. civ.; excepția de neconstituționalitate să fi fost declarată admisibilă prin încheiere de către instanța de judecată învestită cu soluționarea contestației la executare

 

Gabriela Cristina Frențiu – Procedura aplicabilă în cazul conexării executărilor silite

Ori de câte ori constată îndeplinite condițiile cumulative pentru a opera conexarea, executorul judecătoresc sau, după caz, instanța de executare dispune conexarea executărilor silite, stabilind să se facă o singură executare silită de către executorul judecătoresc care a dispus conexarea (în cazul conexării unor executări silite efectuate de același executor judecătoresc, căruia îi revine competența de a dispune conexarea), respectiv de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat ori, dacă executările sunt în același stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea (în cazul conexării unor executări silite efectuate de executori judecătorești diferiți, când competența conexării revine instanței de executare).

 

Ioana Gelepu – Poprirea. 3 probleme practice

Terțul poprit care nu datorează și nu va datora sume de bani debitorului urmărit trebuie să anunțe organul fiscal despre această împrejurare, în termen de 5 zile de la primirea adresei de poprire. Terțul poprit menționat nu are deschisă calea contestației la executare, însă este persoană interesată, în accepțiunea art. 237 C. pr. fisc., pentru a promova demersul reglementat de norma în discuție.

Art. 701 alin. (4) C. pr. civ. avansează la nivel teoretic soluția desființării de drept a actului de executare, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Raportat însă la scenariile posibile, constatăm că efectele concrete produse în materia popririi sunt guvernate de alte texte legale.

Debitorul urmărit va putea beneficia de sumele care îi creditează contul ulterior acordării suspendării executării silite.

 

Șerban Mircioiu – Este necesară încuviințarea executării silite a titlurilor executorii europene?

Prezentul articol urmărește să răspundă la întrebarea dacă titlurile executorii europene care intră în sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 805/2004, a Regulamentului (CE) nr. 1896/2006, a Regulamentului (CE) nr. 861/2007 și a Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 mai trebuie să parcurgă procedura națională a încuviințării executării silite reglementată de art. 666 C. pr. civ.

Scopul acestor regulamente europene este acela al conturării unui drept uniform în materie execuțională la nivel european, în ideea facilitării recuperării prompte și efective a creanțelor prin eliminarea procedurii greoaie de exequatur.

În continuare, sunt analizate principalele argumente pro și contra necesității parcurgerii procedurii naționale a încuviințării executării silite reglementate de art. 666 C. pr. civ., precum și practica judiciară neunitară și sunt prezentate delimitările necesare între instituția încuviințării executării silite reglementată de art. 666 C. pr. civ. și instituția încuviințării executării hotărârii străine pe teritoriul României reglementată de art. 1103-1110 C. pr. civ.

La final sunt prezentate concluziile în sensul că este necesară și obligatorie parcurgerea procedurii încuviințării executării silite reglementate de art. 666 C. pr. civ. în cazul titlurilor executorii europene.

 

Octavian Popescu – Concursul dintre dreptul de retenție asupra unui bun mobil și dreptul de ipotecă asupra unui bun imobil: considerații practice

Adeseori, în practică se pune problema ordinii de satisfacere a creanțelor în cazul în care există mai mulți creditori ai aceluiași debitor (sau chiar și ai unor debitori diferiți), care însă dețin drepturi de garanție concurente asupra aceluiași bun. La nivel teoretic, problema ar trebui soluționată în conformitate cu principiul prior tempore, potior iure, așa încât primul dintre creditori care a făcut public dreptul său de garanție ar trebui să aibă prioritate în satisfacerea creanței sale. Situația se complică însă în cazul în care avem de-a face cu doi (sau mai mulți) creditori garantați, ale căror garanții poartă asupra unor bunuri diferite, care se unesc prin accesiune, în condițiile în care fiecare dintre creditori a îndeplinit primul formalitățile de publicitate cu privire la bunul asupra căruia poartă garanția sa.

În concret, se naște întrebarea: Ce se va întâmpla cu dreptul de retenție ce poartă asupra unui bun mobil, în condițiile în care creditorul beneficiar al acestui drept se bucură și de un privilegiu special, recunoscut de dispozițiile art. 2339 alin. (1) lit. b) C. civ., în cazul în care titularul dreptului de retenție este deposedat involuntar de bunul mobil, iar acesta este încorporat într-un bun imobil asupra căruia un alt creditor deține un drept de ipotecă?

Problema este relevantă în contextul în care ambele drepturi de garanție au fost făcute publice prin înscrierea în registrele de publicitate, fiecare dintre creditorii care intră în concurs deținând, astfel, o garanție de rangul I cu privire la bunul asupra căruia acesta poartă.

 

Ana-Maria Puiu – Încuviințarea executării silite privită prin lupa deciziilor Curții Constituționale

În decurs de 6 ani, Curtea Constituțională a României a întors pe masa judecătorului cererea de încuviințare a executării silite de două ori: o dată în anul 2009, prin Decizia nr. 458; a doua oară, la finalul anului 2015, prin Decizia nr. 895.

Care trebuie să fie consecința practică a celor două decizii de referință ale Curții Constituționale? Cum trebuie să se manifeste în realitatea juridică, din afara Curții Constituționale, rolul judecătorului, atât de accentuat de Curte în cele două decizii? Ce presupune controlul judecătorului în ceea ce privește suma pentru care se solicită încuviințarea executării silite? Care este sancțiunea ce intervine în cazul încuviințării unei executări printr-o încheiere de admitere în care nu este menționată suma, conform art. 666 alin. (3) C. pr. civ. – nulitatea absolută sau relativă? Până unde se întind avantajele deținerii unui titlu executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească?

Iată câteva întrebări care s-au ivit în procesul de aplicare a legii unei cereri de încuviințare a executării silite și s-au impus judecătorului sesizat cu astfel de cereri. Articolul de față s-a născut din dorința de a împărtăși răspunsurile spre care ne-a condus meditația pe marginea acestor întrebări.

 

Nicoleta Răduță – Constatarea unei stări de fapt de către executorul judecătoresc

Constatarea unei stări de fapt de către executorul judecătoresc este o procedură prezentă în legislația multor țări europene, la care se poate recurge în domenii diverse, cum ar fi: Internet, proprietate intelectuală, concurență neloială, raporturi locative, raporturi de familie, comerț, construcții etc.

Constatarea reprezintă un mijloc eficient de a conserva o probă cu privire la o stare de fapt pe care o parte intenționează să își întemeieze pretențiile într-un litigiu viitor. Mai mult decât atât, efectuarea unei constatări cu privire la o stare de fapt în legătură cu care s-a născut o dispută printr-un înscris având forța probantă a unui act autentic poate facilita atât prefigurarea șanselor de câștig ale părților implicate, cât și soluționarea disputei pe cale amiabilă, participând, astfel, în sens larg, la metodele alternative de soluționare a litigiilor.

 

Andreea Tabacu – Executarea silită a obligațiilor intuitu personae impuse prin hotărâri judecătorești pronunțate în materia contenciosului administrativ, în lumina deciziei nr. 3/2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție

Executarea silită a hotărârilor pronunțate în materia contenciosului administrativ determină o serie de consecințe în privința legii aplicabile, în funcție de cum au fost stabilite amendă și/ori penalități chiar prin hotărârea instanței de contencios administrativ, titlu executoriu, respectiv prin hotărâre pronunțată în condițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Este esențial în toate cazurile să se determine momentul la care se consideră că începe executarea silită, față de specificul acestei materii.

 

Nicolae-Horia Țiț – Considerații privind procedurile judiciare prevăzute de Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite

Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vedere stingerii obligațiilor asumate prin credite reglementează o procedură specială a cărei finalitate este reprezentată de stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit care intră sub incidența acestui act normativ. Articolul analizează procedurile judiciare reglementate de această lege, respectiv cererea prin care creditorul contestă îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată, acțiunea prin care debitorul solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de dare în plată și acțiunea prin care debitorul solicită constatarea stingerii obligației ca urmare a vânzării bunului asupra căruia a fost constituită garanția în cadrul unei proceduri de executare silită.

 

Dan-Constantin Tudurache – Privilegiul asociației de proprietari și modul de efectuare a distribuirii sumelor obținute din executare, când există concurs între acest privilegiu și ipotecile imobiliare

Privilegiul asociației de proprietari trece înaintea ipotecii imobiliare; în consecință, toate creanțele asociației de proprietari trebuie să fie plătite în acest rang (creanța din întreținere, penalități, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare ce nu sunt în interesul comun al creditorilor).

Nu are nicio relevanță data înscrierii privilegiului în cartea funciară. Intabularea privilegiului asociației de proprietari nu conferă rangul acestui privilegiu, ci doar îl conservă. Prin urmare, nu are nicio înrâurire asupra rangului privilegiului asociației de proprietari faptul că, la data cererii asociației, în cartea funciară a imobilului sunt înscrise atât ipoteca imobiliară a unui alt creditor, cât și somația de executare emisă de către executorul judecătoresc.

Unei asociații de proprietari i se poate opune înscrierea anterioară a unei ipoteci numai în privința creanțelor cu titlul de cheltuieli de întreținere ce au o vechime cu mai mult de 3 luni anterioare înscrierii ipotecii.

 

Alice Cristina Maria Zdanovschi – Considerații privind executorul fiscal

O trecere de la sensul de drept comun al executării silite către dispozițiile speciale ce prevăd executarea silită prin care se urmărește valorificarea unor creanțe fiscale pune în mod necesar accent pe dispozițiile legale ce reglementează instituția executorului fiscal, de natură a identifica situația juridică a acestuia, rolul și funcțiile sale în procedura executării fiscale, relevând, totodată, aspecte comparative între executorul fiscal și executorul judecătoresc.

 

II. CEDO – analize, comentarii, jurisprudență

Vasile Bozeșan – Procedura judiciară și de executare silită privitoare la ordonanța președințială

În procedurile preliminare, precum cea având ca obiect adoptarea unei măsuri provizorii de tipul ordonanței președințiale, aplicabilitatea art. 6 din Convenție depinde de îndeplinirea anumitor condiții.

În ambianța reglementărilor noului Cod de procedură civilă este exclusă suspendarea provizorie a executării silite prin procedura ordonanței președințiale.

Caracterul urgent al procedurii speciale a ordonanței președințiale ce conduce la adoptarea unor măsuri provizorii pentru reclamant trebuie să fie avut în vedere și asigurat, în mod corespunzător, și în faza executării (silite) a ordonanței.

 

III. DREPT COMPARAT

Georgiana Enache – Urmărirea veniturilor salariale în sistemul francez

Studiul își propune să analizeze procedura de urmărire a veniturilor salariale și a celor asimilate acestora din perspectiva reglementării franceze. Astfel, dat fiind faptul că aceste tipuri de venituri reprezintă de multe ori principala sursă de subzistență, vom constata că legiuitorul francez a instituit o serie de limitări progresive, prin raportare atât la cuantumul acestora, cât și prin raportare la numărul și venitul membrilor de familie ai debitorului aflați în întreținerea acestuia.

În plus, analizând procedura concretă de urmărire a acestor venituri, se pot constata numeroase diferențe față de procedura reglementată de Codul de procedură civilă român, cum ar fi: instanța competentă să dispună o astfel de măsură, instituirea unei etape de conciliere prealabilă, dar și excluderea competenței executorului judecătoresc și atribuirea sarcinilor de urmărire grefierului-șef de primă jurisdicție.

 

IV. RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII

  1. 1. Decizia nr. 3/2016 privind urmărirea veniturilor realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate
  2. 2. Decizia nr. 7/2016 privind interpretarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. pr. civ.
  3. 3. Decizia nr. 8/2016 privind obligarea executorului judecătoresc la plata cheltuielilor de judecată în procedura validării popririi

 

V. HOTĂRÂRI PREALABILE PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

  1. 1. Decizia nr. 3/2016 privind aplicarea în timp a dispozițiilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004
  2. 2. Decizia nr. 9/2016 privind reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată
  3. 3. Decizia nr. 11/2016 privind atribuțiile administratorului/lichidatorului judiciar de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii

 

VI. DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

  1. 1. Decizia nr. 2/2016 privind constituționalitatea dispozițiilor art. 719 alin. (2) C. pr. civ.
  2. 2. Decizia nr. 123/2016 privind constituționalitatea dispozițiilor art. 837 alin. (1) C. pr. civ.

 

VII. PRACTICĂ JUDICIARĂ

  1. 1. Aplicare penalități pentru neexecutarea obligației de a face intuitu personae. Criterii de apreciere a executării de către debitor a obligației stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu – notă de judecător Ruxandra Sîrghi
  2. 2. Concursul dintre o creanță ipotecară sau gajistă și o măsură asigurătorie penală
  3. 3. Conexare dosare de executare. Cadru procesual – necesitatea formulării cererii în contradictoriu cu părțile raporturilor execuționale vizate de cererea de conexare
  4. 4. Contestație împotriva refuzului executorului judecătoresc de a continua executarea silită. Neincidența dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006
  5. 5. Contestație la executare. Condiții pentru a opera compensația ca modalitate de stingere a creanțelor
  6. 6. Executare prin poprire pentru impozitul datorat pentru întreaga clădire, chiar dacă bunul imobil a fost ulterior partajat fără partajarea datoriilor
  7. 7. Executarea silită a creanțelor fiscale. Condiții de comunicare către debitor a titlului de creanță
  8. 8. Executarea silită a titlurilor executorii fiscale. Inadmisibilitatea apărărilor de fond în cadrul contestației la executare. Distincția dintre veritabilele titluri executorii fiscale și „titlurile executorii” ca acte de executare silită
  9. 9. Executarea silită a unei hotărâri judecătorești pronunțate sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă. Cerere de executare silită formulată sub imperiul noului Cod de procedură civilă. Momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de a cere executare silită
  10. 10. Executare silită fiscală efectuată în baza unei înștiințări care nu constituie decizie de impunere
  11. 11. Executarea silită nejustificată a unei hotărâri judecătorești prin care s-au stabilit legături personale cu minorul. Aplicarea principiului executării de bunăvoie. Modalitatea concretă a executării de bunăvoie
  12. 12. Inadmisibilitatea cererii creditorului de intervenție în propria executare silită demarată împotriva aceluiași debitor, însă pentru titluri executorii distincte
  13. 13. Încuviințare executare silită. Capacitatea de folosință a debitorului – condiție pentru începerea executării silite – notă de judecător Ruxandra Sîrghi
  14. 14. Obligarea debitorului la plata sultei. Urmărirea silită a imobilului intrat în patrimoniul debitorului prin chiar hotărârea judecătorească ce constituie titlul executoriu
  15. 15. Onorariul executorului judecătoresc. Criterii de apreciere a proporționalității acestuia cu actele îndeplinite
  16. 16. Restituire cauțiune în ipoteza neformulării cererii de despăgubire de către intimat
Revista Româna de Executare Silită nr. 2/2016: cuprinsul și rezumatele articolelor was last modified: iulie 28th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter