Creşte inflaţia

Şcoala românească şi reformele propuse de Guvernul României deschid Revista din această seară.

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că şcolarizarea tuturor copiilor şi asigurarea unităţilor de învăţământ cu învăţători şi profesori bine pregătiţi ar trebui să fie „prima grijă” a şcolii româneşti, comentând că introducerea unor noi discipline în programa şcolară reprezintă „o falsă problemă a şcolii româneşti”.

„Prima grijă a noastră ar trebui să fie şcolarizarea tuturor copiilor şi prevenirea abandonului şcolar. Altă grijă ar trebui să fie asigurarea tuturor şcolilor cu învăţători şi profesori buni, bine pregătiţi. Cum să fac limba şi literatura română cu un «profesor» care abia şi-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul şi directorul de şcoală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl ameninţă, în faţa elevilor şi părinţilor, cu destituirea?”, a scris preşedintele Academiei Române, luni, pe Facebook, notează Agerpres.

Ioan-Aurel Pop trece în revistă mai multe propuneri privind introducerea unor discipline în programa şcolară, precum educaţia financiar-bancară, antreprenorială, protecţia mediului ori educaţia sexuală, subliniind însă că, „dacă facem un calcul simplu, ajungem la concluzii complet nerealiste”.

„«Aceste noi discipline şcolare (în număr de 12-13), propuse şi enumerate aici fără epuizarea listei, odată acceptate toate – ele au toate o raţiune de a fi – ar conduce la 12-13 ore pe săptămână (dacă am socoti că o singură oră săptămânal este de ajuns) sau la 24-26 de ore pe săptămână (dacă fiecărei materii i s-ar rezerva câte două ore). În prima variantă, ar mai rămâne câteva ore săptămânal pentru materiile clasice, care ar urma şi ele să se rezume la câte o singură oră pe săptămână. În varianta a doua, cu 24-26 de ore deja ocupate, ar trebui renunţat la matematică, limba şi literatura română, limbi străine, fizică, biologie, chimie, istorie, geografie, educaţie fizică etc», spune academicianul Pop”, arată Agerpres.

Toamna nu vine doar cu începerea şcolilor, cu sau fără noi materii şcolare, ci şi cu o inflaţie semnificativă. Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„«După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că, de regulă, când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază, indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută», a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu”, scrie România liberă.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă revine în atenţia mass-media, după ultimele declaraţii ale preşedintelui PNL, Ludovic Orban. Comentariile sale vin la puţin timp după ce PNRR-urile a 16 state din Europa au fost deja aprobate.

„«Nu suntem printre primele 16 ţări cărora li s-a aprobat PNRR-ul şi aici vă readuc aminte că noi am elaborat un PNRR, pe care deja îl şi transmisesem spre negocieri informale la nivelul Comisiei Europene, care a fost schimbat fundamental, şi iată că nu suntem în primele 16 ţări cărora li s-a aprobat PNRR-ul şi care deja au trageri», a afirmat Ludovic Orban, luni seară, la Digi24”, scrie News.ro.

„Liderul PNL a subliniat că absorbţia fondurilor europene a scăzut, în acest an, faţă de perioada în care el era prim-ministru”, mai notează News.ro.

Premierul Florin Cîţu anunţă că, din luna septembrie a acestui an, agenţii economici vor utiliza un sistem de facturare electronică pentru a încărca, stoca şi descărca facturile pe care le emit în relaţia cu instituţiile publice, în cadrul unui proiect-pilot, implementat de Ministerul Finanţelor.

„«E-Facturare. Aşa cum am promis, introducem facturarea electronică între firme. Din septembrie 2021, agenţii economici vor utiliza un sistem de facturare electronică pentru a încărca, stoca şi descărca facturile pe care le emit în relaţia cu instituţiile publice. Măsura va fi implementată de Ministerul Finanţelor, prin Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, în cadrul unui program pilot», a scris premierul Florin Cîţu, luni, pe Facebook, notează Agerpres.

Seară frumoasă!