Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Data publicării: 13 iun. 2025
548 views
548 views
1. Cadrul juridic existent
Retragerea unui asociat din cadrul unei societăți comerciale cu raspundere limitată este reglementată prin art. 226 din Legea nr. 31/1990 care prevede:
„(1) Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate:
a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
a1) în cazurile prevăzute la art. 134;
b) cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai apelului.
(11) Dreptul de retragere poate fi exercitat, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale a asociaţilor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Dispoziţiile art. 134 alin. (21) se aplică în mod corespunzător.
(2) În șituaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.
(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate”.
Prezentul material urmează să fie axat pe dispozițiile art. 226 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, respectiv retragerea în baza unei hotărâri judecătorești pentru motive temeinice.
Poziția Curții Constituționale a Românie
Dispozițiile art. 226 din Legea nr. 31/1990 au fost criticate că fiind neconstituționale prin raportare la faptul că actionarii din cadrul unei societăți comerciale pe acțiuni nu se pot retrage în același condiții că asociații din cadrul unei societăți cu răspundere limitată.
Curtea Constitionala a României a respins excepția de neconstituționalitate cu următoarea motivare:
„Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica autorilor acesteia rezidă în faptul că acţionarii din societăţile pe acţiuni nu îşi pot exercita dreptul de retragere din societate în aceleaşi condiţii ca asociaţii din societăţile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată. Astfel, autorii excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 226 din Legea nr. 31/1990, prin faptul că nu prevăd şi șituaţiile în care acţionarii se pot retrage din societăţile pe acţiuni, instituie o nepermisă discriminare între drepturile asociaţilor, în funcţie de tipul societăţii comerciale, ceea ce aduce atingere accesului liber la justiţie şi dreptului de proprietate privată. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, este inadmișibilă, întrucât priveşte o omișiune de reglementare.[1]”.
Respingerea excepțiilor de neconstituționalitate ca inadmișibile atunci când acestea vizează o omișiune de reglementare reprezintă o practică constanța a Curții Constituționale a României.
Într-un alt caz textul legal a fost criticat pe motiv că există o diferența de reglementare între retragerea asociatului prin intermediul unei hotărâri judecătorești și modul de constituire al unei societăți, mod care presupune acordul tuturor asociaților.
Și această excepție a fost respinsă de Curtea Constituțională a României cu următoarea motivare:
„Or, acest lucru ar însemna că, în lipsa voinţei tuturor asociaţilor, retragerea unui asociat să fie impoșibilă, acesta fiind practic obligat să îşi continue asocierea, împotriva voinţei sale. În acest caz, s-ar ajunge la încălcarea art. 40 din Constituţie, libertatea de voinţă a cetăţenilor fiind, practic, anulată, ceea ce este inadmișibil. Astfel, cu titlu de principiu, se observă că nimeni nu poate fi obligat de către terţi să continue o asociere împotriva voinţei sale.[2]”.
Existența unor diferențe între modul de constituire al unei societăți cu răspundere limitată (ce presupune acordul tuturor asociaților) și modul de organizare și funcționare al aceluiași tip de societate (ce presupune în principiu acordul majorității asociaților) este pe deplin justificat, pentru că, în măsură în care în toate cazurile ar fi necesar acordul tuturor asociaților, în multe șituații s-ar putea ajunge la blocaje (de ex. prin lipsa de participare a unui asociat minoritar, prin intermediul unui abuz de drept minoritar etc.).
2. Rațiunea retragerii
În ceea ce privește rațiunea retragerii în cadrul practicii judiciare a fost exprimat punctul de vedere potrivit căruia rațiunea retragerii constă în pierderea intenției asociaților de conlucra împreună în vederea realizării unui profit, mai concret pierderea affectio societatis:
„Curtea reaminteşte că de esenţa unei societăţi de persoane, precum societatea cu răspundere limitată, este încrederea deplină între asociaţi, iar retragerea dintr-o societate este un act voluntar la asociatului care apreciază că circumstanţele avute în vedere la momentul constituirii acesteia nu mai există, lipșind affectio societatis.;[3]
În lumina conșiderentelor mai sus expuse, precum şi a doctrinei şi jurisprudenţei în materie comercială potrivit cu care, în cazul societăţii cu răspundere limitată, neînţelegerile dintre asociaţi, lipsa de încredere, dispariţia elementului intuitu personae pot fi subsumate motivelor temeinice care să justifice retragerea unui asociat, instanţa constata că în cauză sunt incidente disp.art.226 alin 1 lit.c, pentru raţiunile ce au fost detaliate.[4]”.
3. Motivele temeinice trebuie dovedite, nu doar afirmate
Legea stabilește faptul că retragerea nu poate opera în orice condiții (de exemplu prin simplă voință a unui asociat fără niciun fel de motiv), ci numai în cazurile în care există motive temeinice.
Motivele temeinice trebuie dovedite pentru a se putea pronunță retragerea, nefiind suficientă doar afirmarea acestora prin intermediul cererii de chemare în judecată.
În acest sens este practică constanța a instanțelor judecătorești: „Din înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată, rezultă că la numai trei luni de la data înfiinţării societăţii Auto, reclamantul a încercat să provoace adoptarea unei hotărâri a adunării generale a asociaţilor de aprobare a retragerii sale din societate. Această conduită probează fără dubiu că există o dorinţă a reclamantului de părășire a societăţii, însă ea nu este suficientă pentru darea unei hotărâri judecătoreşti de aprobare a retragerii sale din societate, câtă vreme nu a dovedit existenţa unor motive temeinice.;[5]
Ca urmare, invocarea prevederilor art. 226 din Legea nr.31/1990 nu atrage automat retragerea asociatului, întrucât legiuitorul nu a înţeles să instituie o prezumţie legală de temeinicie a motivelor invocate, ci a prevăzut poșibilitatea retragerii, după administrarea de dovezi. Iar affectio societatis presupune o colaborare, o comunicare între asociaţi pentru funcţionarea sau încetarea societăţii şi, implicit, lipsa acestuia presupune neînţelegeri grave, care fac impoșibilă desfăşurarea activităţii. Nefiind îndeplinite aceste condiţii, instanţa va respinge cererea de retragere a reclamantului A________ A_______ din C____ C_____ C__;[6]
Astfel, faţă de șituaţia de fapt reţinută, raportat la dispoziţiile legale sus-mentionate, și având în vedere că, potrivit art. 7 din actul constitutiv al societăţii, un asociat se poate retrage din societate: „ a) cu acordul tuturor asociaţilor; b) pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului „ neexistând un acord concret al intimatului pârât privind incheierea formalitătilor de retragere, Curtea constată că, în mod judicios prima instanţă a procedat la analizarea motivelor temeinice pentru retragerea reclamantului din societate și a reţinut faptul că, deși reclamantul a invocat drept motive temeinice pentru retragerea din societate: inactivitatea societăţii, lipsa de colaborare şi implicare a asociatului A_______ A______ A____, neînţelegerile dintre asociaţi cu privire la această șituaţie şi lipsa accesului la evidenţele financiar-contabile ale societăţii, cu toate acestea nu a făcut dovada celor susţinute, deși ii incumba sarcina probei, potrivit disp. art. 249 C.pr.civ.;[7]
În prezenta cauză, reclamanţii au susţinut că există grave neînţelegeri între asociaţi care fac impoșibilă continuarea activităţii societăţii pârâte. Însă, instanţa constată că aceste susţineri nu au fost dovedite de către reclamanţi. Astfel, nu au fost depuse la dosar înscrisuri din care să rezulte că care era șituaţia reală a societăţii, demersurile făcute de reclamanţi pentru soluţionarea divergenţelor. Au fost depuse de către reclamanţi doar înscrisuri prin care s-a dovedit calitatea acestora de asociaţi, precum şi o solicitare adresat ă pârâtului I___ A_____ (f. 7 ), prin care i se propunea acestuia convocarea Adunării generale pentru aprobarea retragerii reclamanţilor din societatea pârâtă.;[8]
Fără a exclude poșibilitatea ca neînţelegerile ireconciliabile care intervin între părţi să poată constitui motive temeinice pentru retragerea unui asociat dintr-o societate, instanţa de apel constată că în cauza dedusă judecăţii din probele administrate nu rezultă acele motive temeinice.[9]”.
4. Condiție de procedabilitate – lipsa acordului asociațlor
Din interpretarea prevederilor art. 226 din Legea nr. 31/1990 rezultă că retragerea unui asociat din cadrul unei societăți comerciale cu răspundere limitată se poate realiza atât prin acordul asociaților, cât și prin intermediul unei hotărâri judecătorești.
Din interpretarea prevederilor art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990 rezultă că mai înainte de a solicită autorizarea retragerii reclamantul trebuie să facă dovadă faptului că a încercat să obțină acordul celorlalți asociați și nu a reușit.
În același sens este și practică instanțelor judecătorești: „Aşa cum corect a observat prima instanţă, o primă condiţie pentru admiterea unei cereri precum cea formulată de reclamantă este să nu se fi realizat acordul unanim al celorlalţi asociaţi pentru retragere. … Apelanta a arătat că nu este corect că prima instanţă a conșiderat că ea nu a făcut dovada unui fapt negativ, însă Curtea reţine că nu este vorba despre a proba un fapt negativ, ci despre a dovedi fapte pozitive, şi anume demersurile efectuate în vederea realizării cadrului în care asociaţii să îşi exprime acordul sau, dimpotrivă, dezacordul,;[10]
În mod legal şi temeinic prima instanţă a reţinut că nu sunt întrunite cerinţele textului invocat atâta vreme cât în cauză există acordul unanim al asociaţilor în sensul retragerii nefiind incidentă ipoteza subșidiară a șituaţiei în care nu există acordul asociaţilor iar retragerea poate fi dispusă pe cale judiciară în baza unor motive temeinice.;[11]
Din analiza dispoziţiilor legale menţionate rezultă că o primă condiţie de admișibilitate a cererii de retragere judiciară este dovada dezacordului coasociaţilor la preluarea părţilor sociale ale celui ce doreşte să se retragă din societate, dublate de refuzul cererii de retragere a acestuia. Numai în acest cadru, instanţa va putea autoriza retragerea;[12]
La dosar nu au fost depuse dovezi asupra convocării asociaţilor pentru exprimarea acordului lor unanim în legătură cu retragerea asociaţilor reclamanţi din societate, tot aşa cum aceştia nu au invocat motive ce ar putea fi apreciate ca fiind temeinice, pentru ca instanţa să poată pronunţa o hotărâre în acest sens.;[13]”.
5. Noțiunea de motive temeinice & exemple
Noțiunea de motive temeinice nu este definită de legiuitorul român și nici nu se oferă criterii în funcție de care să se poată aprecia dacă anumite motive se încadrează sau nu în sfera motivelor temeinice.
În aceste condiții stabilirea înțelesului și sensului acestei norme juridice a revenit literaturii de specialitate și practicii judiciare.
La nivel general motivele temeinice au fost împărțite în motive obiective și motive subiective:
„Discuţia cu privire la temeinicia motivelor de retragere judiciară se poartă în jurul a două criterii de apreciere: (i) criteriul subiectiv şi (ii) criteriul obiectiv. Criteriul subiectiv presupune că sunt motive temeinice problemele personale ale asociatului, precum cele financiare, impoșibilitatea de a se mai implica social sau conflictul de interese, motive generate deci de cauze exterioare societăţii. Criteriul obiectiv presupune că sunt temeinice motivele de retragere care ţin de modul cum funcţionează societatea, ca o alternativă la dizolvarea ei.;[14]
Discuţia cu privire la temeinicia motivelor de retragere judiciară se poartă în jurul a două criterii de apreciere: (i) criteriul subiectiv şi (ii) criteriul obiectiv. Criteriul subiectiv presupune că sunt motive temeinice problemele personale ale asociatului, precum cele financiare, impoșibilitatea de a se mai implica social sau conflictul de interese, motive generate, deci, de cauze exterioare societăţii. Criteriul obiectiv presupune că sunt temeinice motivele de retragere care ţin de modul cum funcţionează societatea, ca o alternativă la dizolvarea ei.[15] „
O parte a instanțelor judecătorești a conșiderat că inactivitatea reclamantului în ceea ce privește funcționarea și organizarea societății reprezintă un motiv temeinic pentru autorizarea retragerii:
„Dupa cum rezulta din probele cauzei, dupa data dobandirii de catre reclamant a calitatii de asociat și administrator, acesta nu s-a ocupat în fapt de activitatea societatii comerciale intrucat a efectuat activitati lucrative pe cont propriu în afara tarii, iar fata de opunerea aparatului la admiterea acestui capat de cerere, rezulta ca retragerea reclamantului nu se poate realiza decat potrivit art. 226 al.1 lit.c din Legea 31/1990.;[16]
Aşa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 7 dosar reclamantul are reşedinţa în Mondena, Italia din data de 24.03.2012. După cum este cunoscut, unul din elementele structurale şi funcţionale ale societăţii comerciale în reprezintă elementul pșihologic affectio societatis. Affectio societatis reprezintă voinţa comună a asociaţilor de a participa la constituirea unei societăţi comerciale, iar apoi de a coopera în cadrul societăţii şi a de desfăşura în comun o activitate ce se circumscrie sferei obiectului de activitate al societăţii, activitate care să se concretizeze în luarea deciziilor şi în punerea acestora în aplicare. Or în cauza de faţă, în raport de probele administrate este evident că reclamantul, începând cu data de 24.03.2012, când şi-a stabilit reşedinţa în Italia, nu a mai participat la luarea deciziilor şi punerea acestora în aplicare, pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii. Aşa fiind, în raport de toate aceste aspecte expuse anterior, instanţa apreciază că reclamantul face dovada motivelor temeinice în baza cărora tribunalul să încuviinţeze retragerea acestuia din societatea C_____ C________ C__.;[17]
Reclamanta a arătat că în acest moment calitatea sa de asociat şi administrator al societăţii este doar formală, deoarece începând cu anul 2014 are reşedinţa în Anglia, iar din acel moment a fost exclusă de la luarea deciziilor şi de la administrarea societăţii, atribuţiile de administrator fiind exercitate exclușiv de pârâta D______ D____. Chiar pârâta D______ D____ recunoaşte că după stabilirea reclamantei în Anglia nu a mai fost poșibilă colaborarea dintre acestea, deoarece reclamanta era mereu ocupată şi nu se putea implica şi în administrarea societăţii pârâte. Astfel că instanţa conșideră că deteriorarea relaţiilor dintre asociaţi a dus la o lipsă de comunicare dintre aceştia, precum şi la gășirea unei soluţii amiabile pentru retragerea reclamantei din societate, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar de către părţi precum şi din răspunsurile la interogatoriile administrate reclamantei prin avocat şi pârâţilor N_________ I____ şi R_____ Stelică.;[18]”.
În rare cazuri s-a apreciat că, în masura în care inactivitatea sau culpa aparține reclamantului, acesta nu poate să obțina retragerea din cadrul societății:
„ Şi instanţa de judecată apreciază că retragerea din societate presupune absenţa oricărei culpe în administrarea societăţii din partea autorului demersului judiciar, ori în cauză motivele temeinice sunt imputabile însuşi reclamantului, ori în această șituaţie nu se poate da prevalenţă manifestării de retragere, întrucât s-ar oferi reclamantului temei de a se prevala de propria turpitudine, ceea ce nu este permis.;[19]
În concepţia legiuitorului , condiţia – în ce priveşte retragerea din calitatea de asociat – o constituie acordul tuturor semnatarilor actului constitutiv , ca un efect firesc al libertăţii contractuale şi al principiului șimetriei între modul de asociere şi modul de încetare a asocierii în vederea desfăşurării de acte şi fapte de comerţ ; doar prin excepţie , autoritatea judiciară poate încuviinţa retragerea şi fără acest acord , doar pentru motive neimputabile celui care doreşte să se retragă.[20]”.
În egală măsură, și pașivitatea pârâtului a fost recunoscută ca fiind un motiv temeinic de retragere:
„Apelantul impută pîrîtului faptul că nu s-a prezentat la şedinţele A__ şi că a produs blocarea activităţii societăţii şi închiderea contului bancar însă, doar din aceste circumstanţe, nu poate fi decelată voinţa pârâtului de a prejudicia societatea. Lipsa de implicare a pîrîtului în activitatea societăţii nu constituie, în șine, o acţiune sau o omișiune prin care acesta urmăreşte vătămarea persoanei juridice în beneficul său ori a altor persoane, în absenţa oricăror dovezi relevante. O asemenea stare de fapt, poate reprezenta un fundament pentru alte proceduri legale, cum ar fi cea a retragerii din societate (art. 226 din Legea nr. 31/1990) sau cea a dizolvării societăţii (art. 227 din Legea nr. 31/1990) şi nu pentru excluderea asociatului în temeiul disp. art. 222 alin.1 lit.d din Legea nr. 31/1991.;[21]
Tribunalul reţine că reclamantul a notificat societatea pârâtă de intenţia sa de a se retrage, însă nu a primit niciun răspuns, conform probei cu înscrisuri de la dosarul cauzei. Acest aspect de fapt este confirmat şi de depoziţia martorului audiat în cauză, fila 46, pârâtul nu mai administrează această societate şi nu poate fi contactat… Prin urmare, având în vedere probele administrate, precum şi lipsa unei apărări din partea pârâtului, care în mod nejustificat nu s-a prezentat în instanţă pentru a fi interogat, motiv pentru care instanţa face aplicabilitatea dispoziţiilor art. 358 din Codul de Procedură Civilă , tribunalul reţine că cererea de chemare în judecată este întemeiată.;[22]
Pârâtul A___ A____ A______ este plecat de peste 1 an de zile în străinătate, societatea nemaifuncţionând încă înainte de plecarea acestuia. Tot din depoziţia martorului rezultă şi împrejurarea că o parte din actele firmei au fost predate de către pârât martorului care are o altă societate la sediul pârâtei. De asemenea reclamanta şi pârâtul nu mai colaborează, iar pârâtul A___ A____ A______ i-a spus martorului că ar fi de acord ca reclamanta să se retragă din societate. Faţă de starea de fapt reţinută rezultă fără echivoc că reclamanta nu a avut acces la actele societăţii iar pârâtul practic nu a colaborat cu aceasta, predând documente ale societăţii martorului. Pentru argumentele expuse în baza art.226 alin.1 lit. c din Legea nr.31/1990 există motive temeinice pentru retragerea reclamantei din cadrul pârâtei SC C C C____ C__, se va admite acţiunea.;[23]
Or, pe fondul pașivităţii pârâtului asociat de a face demersurile necesare lichidării societăţii, respectiv de a participa la adunarea generală a societăţii care să dispună asupra dizolvării sau asupra continuării activităţii, coroborat cu lipsa pârâtului la interogatoriu potrivit art 358 Cod procedură civilă , instanţa constată că au fost dovedite motivele temeinice pentru retragerea reclamantei din societate.;[24]
Având în vedere șituaţia de fapt anterior prezentată, luând în conșiderare conduita pașivă de care asociatul administrator A____ A_____ o manifestă atât în ceea ce priveşte solicitările de a menţine o minimă comunicare referitoare la viaţa societară, cât şi în ceea ce priveşte intenţia acestuia de a exclude celălalt asociat din activitatea societară, instanţa apreciază că în mod înteneiat reclamanta s-a conșiderat îndreptăţită a solicita instanţei de judecată să se pronunţe cu privire la retragerea sa din cadrul societăţii JOSEFFINI FNB S.R.L.;[25]
Instanţa constată că, în chiar definiţia adusă contractului de societate prin dispoziţiile art. 1881 Noul Cod civil, prin contractul de societate, două sau mai multe persoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin aporturi băneşti. Pe cale de consecinţă, cooperarea dintre asociaţi stă însăşi la baza constituirii şi ulterior, fun cţionării unei societăţi comerciale, cooperare care, în mod evident, implică obligaţia reciprocă a asociaţilor de a comunica şi decide împreună asupra aspectelor legate de desfăşurarea activităţii societăţii comerciale. Instanţa constată însă că, astfel cum a rezultat din înscrisurile de la dosar, înscrisuri care susţin afirmaţiile reclamantului A__ S____ , între cei doi asociaţi nu a mai existat colaborare, în condiţiile în care pârâtul E___ O____ , a plecat din ţară încă din anul 2009;[26]
În speţă, lipsa totală de comunicare dintre asociaţi de la asociare până în prezent, impoșibilitatea reclamantei asociate de a verifica activitatea desfăşurată de admnistrator, reprezintă, în aprecierea instanţei, motive temeinice de retragere din societate a asociatului care nu are calitatea de administrator.;[27]”.
Neîntelegerile dintre asociați, care au condus și la divorțul acestora, au fost catalogate ca fiind motive temeinice:
„Cu titlu de exemplu, s-a apreciat ca fiind motiv temeinic de retragere neînţelegerile grave între asociaţii soţi şi care au condus la divorţul acestora;[28]
În acest context, în mod corect s-a reţinut de prima instanţă că funcţionarea societăţii a fost afectată de neînţelegerile asociaţilor care au apărut în urma divorţului şi de impoșibilitatea lor de a conlucra.;[29]
În cauză, instanţa reţine că între cei doi asociaţi, respectiv reclamanta şi pârâtul A________ A______ există o stare de teșiune evidentă, având în vedere litigiile de dreptul familiei dintre ei. De asemenea, instanţa mai reţine că, însăşi cei doi asociaţi doresc dizolvarea societăţii, din atitudinea lor rezultând că într-adevăr nu se mai înţeleg astfel încât să poată conlucra în interesul societăţii.;[30]
Trebuie reţinut că cei doi asociaţi au avut calitatea de soţi până la data de 23.03.2020, când au divorţat de comun acord la BNP J____ G_______ C_______, conform certificatului de divorţ nr. 4429/23.03.2020. Reclamanta nu mai doreşte să rămână în cadrul societăţii în calitate de asociat, urmare a divorţului intervenit, fiind de netăgăduit că părţile nu mai pot coopera pentru buna desfăşurare a activităţii societăţii. Deşi l-a notificat pe pârâtul A_____ A_____ în vederea retragerii din societate, acesta nu este de acord cu retragerea reclamantei din societate, deşi retragerea este un act personal de voinţă , iar pe de altă parte refuzul pârâtului este nejustificat.[31]”
Neîntelegerile dintre asociați și lipsa de comunicare au fost privite ca fiind motive temeinice:
„Practica judiciară a constatat în acest sens că un motiv temeinic de retragere a unui asociat rezidă şi în neînţelegerile dintre asociaţi, neînţelegeri din cauza cărora cooperarea dintre asociaţi nu mai este poșibilă. Societatea comercială cu răspundere limitată este o persoană juridică ce presupune o asociere de persoane şi capital, încrederea între asociaţi şi cooperarea fiind esenţiale pentru realizarea obiectului de activitate şi respectiv a profitului, ca scop esenţial al înfiinţării unei astfel de societăţi.;[32]
Într-o atare șituaţie,prin șintagma prin motive temeinice nu trebuie înţeleasă numai o minimă culpă contractuală ci şi existenţa acelor împrejurări care au condus la o lipsă de încredere între asociaţi şi care reprezintă un împiediment real de cooperare pentru realizarea scopului legal urmărit prin înfiinţarea persoanei juridice.;[33]
In lumina conșiderentelor mai sus expuse , precum şi a doctrinei şi jurisprudenţei în materie comercială potrivit cu care, în cazul societăţii cu răspundere limitată,neînţelegerile dintre asociaţi , lipsa de încredere, dispariţia elementului intuitu personae pot fi subsumate motivelor temeinicecare să justifice retragerea unui asociat, instanţa constata că în cauză sunt incidente disp.art.226 alin 1 lit.c, pentru raţiunile ce au fost detaliate.;[34]
Legiuitorul a prevăzut poșibilitatea retragerii asociatului pentru motive temeinice, în baza hotărârii tribunalului (art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990 republicată). Tribunalul apreciază că în speţă se pot reţine cele arătate de reclamant, lipsa de comunicare dintre asociaţi fiind un motiv suficient pentru admiterea cererii de retragere atât din funcţia de asociat cât şi din funcţia de administrator al societăţii pârâte, instanţa urmând a admite acest capăt de cerere.;[35]
Instanţa reţine că relaţiile dintre cei asociaţi s-au deteriorat, nemaiexistând un acord în ceea ce priveşte administrarea societăţii astfel incât prin prezenta acţiune reclamantul C______ C____ a solicitat retragerea din societate. … În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 226 lit. c din Legea nr. 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare, urmează să încuviinţeze retragerea reclamantului reclamantului C______ C____ din societatea pârâtă A_ A______ A__.;[36]
Mai mult, legiuitorul nu a impus nici parcurgerea unei etape prealabile în sensul discutării acestui aspect în cadrul adunării generale. Condiţia existenţei motivelor întemeiate este reţinută ca fiind îndeplinită de către instanţă, având în vedere lipsa evidentă a comunicării între cei doi asociaţi ai societăţii pârâte C_____ C______ C__, care a condus şi la perturbarea activităţii acestei societăţi. Faţă de cele de mai sus, în baza art. 226 alin. (1) lit. c din Legea nr. 31/1990, republicată, instanţa va încuviinţa retragerea reclamantului din calitatea de asociat al societăţii pârâte C_____ C______ C__;[37]
Aşa fiind, instanţa reţine că în prezent între asociaţi există divergenţe majore referitoare la conducerea societăţii şi, faţă de lipsa vreunei comunicări dintre asociaţi, ce reiese din înscrisurile de la dosar, cererea este întemeiată.;[38]
În speţă, lipsa totală de comunicare dintre asociaţi de la asociare până în prezent, impoșibilitatea reclamantei asociate de a verifica activitatea desfăşurată de admnistrator, reprezintă, în aprecierea instanţei, motive temeinice de retragere din societate a asociatului care nu are calitatea de administrator.;[39]”
De asemenea, dispariția affectio societatis a fost considerată ca fiind un motiv temeinic pentru retragere:
„Faţă de șituaţia descrisă, reiese că, în ceea ce priveşte pe reclamant, s-a pierdut affectio societatis, condiţie care stă la baza funcţionării oricărei societăţi (cf. art. 1881 alin. 1 C. civ .). În consecinţă, se impune retragerea acestuia, conform art. 222 din Legea nr. 31/1990. Tribunalul reţinând că starea de fapt din prezenta speţă prezintă o gravitate șimilară cu cele arătate în mod expres în articolul anterior citat, prin pierderea cooperării dintre asociaţi.;[40]
Analizând documentele aflate la dosarul cauzei, instanţa constată faptul că cei doi asociaţi nu s-au mai întrunit pentru a decide operaţiuni ce vizau activitatea societăţii, neînţelegerile care au intervenit între aceştia stând la baza impoșibilităţiii formării unui affectio societatis, aspect important în societăţile de persoane şi în cele cu răspundere limitată, unde, datorită numărului mic de asociaţi, încrederea dintre aceştia este esenţială pentru formarea voinţei sociale.;[41]
Instanţa reţine că lipsa affectio societatis între cei patru asociaţi reprezintă un motiv temeinic pentru părășirea de către reclamanţi a societăţii în sensul art. 226 , alin. 1, lit. c) din Legea nr. 31/1990 şi art. 9.3 din actul constitutiv, motiv pentru care va admite cererea formulată de reclamanţii B__ B____ – D_____, T____ D_____ – SEPTIMIU şi IDEA STUDIOS S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii M______ P___ şi TRANSYLGAMIA S.R.L. şi pe cale de consecinţă va încuviinţa retragerea reclamanţilor din societatea pârâtă TRANSYLGAMIA S.R.L.;[42]
În speţă, retragerea asociatului reclamant este justificată de impoșibilitatea realizării uniunii de interese şi a întrunirii voinţei necesare realizării scopului comun stabilit la data înfiinţării societăţii. Affectio societatis este un element, o condiţie de fond a contractului de societate, astfel că dispariţia acestuia în ceea ce îl priveşte pe asociatul reclamant nu poate avea drept soluţie decât retragerea acestuia din societate, permiţând astfel funcţionarea în continuare a acesteia şi așigurarea astfel a interesului general.;[43]
Affectio societatis este un element, o condiţie de fond a contractului de societate, astfel ca lipsa lui nu conduce automat la nulitatea societăţii și, în consecinta la dizolvarea acesteia ci, mai degrabă, la excluderea sau retragerea asociatului sau asociatilor în cauză. Dacă societatea are poșibilitatea din punct de vedere financiar de a-și realiza obiectul de societate, asociatul nemultumit se poate retrage sau poate fi exclus din societate, permitand functionarea în continuare a acesteia.;[44]
În speţă, retragerea asociatului reclamant este justificată de impoșibilitatea realizării uniunii de interese şi a întrunirii voinţei necesare realizării scopului comun stabilit la data înfiinţării societăţii. Affectio societatis este un element, o condiţie de fond a contractului de societate, astfel că dispariţia acestuia în ceea ce îl priveşte pe asociatul reclamant nu poate avea drept soluţie decât retragerea acestuia din societate, permiţând astfel funcţionarea în continuare a acesteia şi așigurarea astfel a interesului general.;[45]”.
În rare cazuri practica a apreciat ca disparitia affectio societatis nu reprezînta motive temeinice:
„«Motivele temeinice» de retragere Din societate reglementate de art. 226 alin. 1 lit. c Din Legea nr. 31/1990 republicata sunt motive obiective de natură a împiedica asociatul să participe la viața societăţii, iar nu motive care ţin de încrederea asociaţilor, «affectio societatis» sau alte motive subiective.[46]”.
În egală măsură litigiile dintre asociați, respectiv condamnările penale ale unui asociat au fost stabilite ca fiind motive temeinice:
„Astfel, prin Ordonanţa Din 10.04.2020 Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta T____ S______ a dispus clasarea plângerii formulate de Papală I_____ împotriva lui B________ B_____. Actul de urmărire penală redă în conţinutul său ( file 153, 156 dosar) tenșiunile existente între cei doi asociaţi. În aceste condiţii, cererea reclamantul prin care urmăreşte retragerea sa Din cadrul A_ A______ A__ A__ apare ca fiind o modalitate prin care se poate evita tenșionarea relaţiilor Dintre cei doi asociaţii.;[47]
În speţa de faţă, reclamanţii au reuşit să facă dovada unor motive temeinice care pot conduce la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună retragerea unui asociat Din societate având în vedere neînţelegerile care au întervenit între asociaţi de natură a împiedica contînuarea activităţii. Aceste neînţelegeri sunt confirmate şi de către pârâtă prin motivele învocate în întâmpînarea depusă la dosar şi răspunsul la înterogatoriu, precum şi de existenţa unor litigii Dintre cei doi asociaţi şi societate care fac obiectul dosarelor _____________- judecătoria Caracal privind restituirea către asociaţi a sumei de 22.000 euro, cu care au fînanţat societatea, _____________/a1 înstituirea unui sechestru așigurător;[48]
În prezentul litigiu, atât reclamanta, cât şi pârâţii au pornit de la a prezenta neînţelegerile care au survenit la nivelul funcţionării societăţii B_____ B___ B__, prin urmare existenţa unor conflicte de natură societară care s-au concretizat înclușiv în demararea mai multor litigii de natură civilă dar şi îniţierea unor dosare penală este un aspect pe atât de necontestat, pe cât rezultă Din cuprinsul probelor admînistrate în cauză. Fără a cerceta vreun element de vînovăţie în partea uneia sau alta Din părţi, întrucât este lipșit de relevanţă în raport de concluzia la care va ajunge înstanţa, se reţine în mod lipșit de echivoc faptul că în privînţa celor doi asociaţi angajamentul lor de a coopera reciproc în vederea desfăşurării unei activităţi comune pentru a obţine şi împărţi o ________ beneficii sau pentru a se foloși de economia ce ar putea rezulta a suferit modificări esenţiale.;[49]
Pe cale de consecînţă, cooperarea Dintre asociaţi stă însăşi la baza constituirii şi ulterior, funcţionării unei societăţi comerciale, cooperare care, în mod evident, implică obligaţia reciprocă a asociaţilor de a comunica şi decide împreună asupra aspectelor legate de desfăşurarea activităţii societăţii comerciale. Înstanţa constată însă că, astfel cum a rezultat Din înscrisurile de la dosar, înscrisuri care susţin afirmaţiile reclamantului C______ C____, între cei doi asociaţi nu a mai existat colaborare, în condiţiile în care pârâtul B____ R_____ a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate astfel cum rezultă Din sentînţa penală nr.246/14.05.2018 a Tribunalului C________.;[50]”.
6. Momentul la care retragerea operează
Natura juridică a acțiunii în retragere a fost catalogată în practica judiciară ca fiind o veritabila actiune în realizare, iar nu în constatare:
„Din analiza efectuată mai sus se desprinde concluzia că în aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. 1 lit. c cererile adresate justiţiei privitoare la retragereaasociaţilor au natura juridică a unor cereri în realizare, iar nu a unor cereri în constatare. În această ultimă șituaţie retragerea are loc prin hotărârea înstanţei, iar nu prin acordul părţilor, precum se întâmplă în primele două cazuri, motiv pentru care prin dispoziţiile art. 226 alin. 1 lit. c se prevede în mod expres că asociatul se retrage în baza hotărârii tribunalului.[51]”.
Față de această împrejurare, în practică, s-a apreciat că retragerea operează în mod efectiv la momentul la care hotărârea judecătorească privind retragerea devine definitivă, fără niciun efect retroactiv:
„În ceea ce priveste retragerea reclamantului-apelant Din societatea comerciala, Din contînutul art.226 al.1 lit.c Din lege rezulta ca retragerea opereaza Din momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti pronuntate de înstanta, asa încat nu pot fi primite criticile acestuia aduse sentîntei potrivit carora retragerea ar fi trebuit sa se dispuna retroactiv, începand cu data de 15.12.2012.;[52]
Dreptul de retragere se naşte faţă de societate la data acordului părţilor sau, în lipsa lui, la data rămânerii definitive a hotărârii înstanţei, iar întînderea lui se stabileşte la aceeaşi dată. Este real că prin lege nu se stabileşte în mod expres un moment de referînţă a determînării valorii drepturilor asociatului retras, însă având în vedere natura juridică a acestor drepturi este evident că se impune raportarea la momentul în care asociatul pierde respectiva calitate. Or, în ipoteza retragerii asociatului prin întermediul unei hotărârii judecătoreşti, încetarea calităţii de asociat va înterveni la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus retragerea asociatului pentru motive temeinice;[53]
Cu privire la criticile apelantei-pârâte formulate în legătură cu pașivul societăţii, Curtea are în vedere că în cazul retragerii dispuse pe cale judecătorească, asociatul poate fi conșiderat retras cu data soluţionării definitive a cererii de retragere, dată de la care vor fi modificate actele constitutive în baza hotărârii judecătoreşti şi vor fi operate în registrul comerţului modificările corespunzătoare.[54]”.
Tot în funcție de data retragerii se stabilesc și drepturile cuvenite asociatului retras, corelative obligației societății de plată a acestora.
În același sens este și optica instanțelor judecătorești:
„Or, Curtea reţine că, în urma retragerii unui asociat Din societate, ceilalţi asociaţi nu sunt titulari ai obligaţiei de plată a drepturilor stabilite în urma retragerii, această obligaţie încumbându-i numai societăţii.[55]”.
7. Retragerea direct în baza prevederilor cuprinse în actul constitutiv
Pentru a evita discuțiile privind existența sau inexistentă unor motive temeinice care să fundamenteze operațiunea de retragere, practică judiciară a recunoscut dreptul părților de a se retrage direct în baza unor prevederi specifice cuprinse în actul constitutiv:
„În speţă, potrivit art. 8 par. 7-8 Din actele constitutive ale societăţilor S.C. MR. IMPORTANT S.R.L. şi S.C. A____ A___ A_____ S.R.L., s-a prevăzut că orice asociat se poate retrage Din societate, sub rezerva unui termen de preaviz de 30 de zile. În acest sens, apelanta reclamantă a notificat declaraţia de retragere prin care a adus la cunoştînţa societăţilor şi asociatului S.C. BREAD & BUTTER S.R.L. manifestarea de voînţă în sensul retragerii, notificarea fiind primită de societăţi şi de coasociat. Prin urmare, reclamanta şi-a exercitat dreptul legal de a se retrage Din societate, în temeiul prevederilor exprese Din actele constitutive ale societăţilor, respectând deopotrivă legea, cât şi actele constitutive, nefiind necesară aprobarea cererii de retragere de către adunarea asociaţilor, un asemenea demers nefiind prevăzut în cuprinsul actului constitutiv.[56]”.
8. Concluzii
Un asociat nu poate să fie forțat să dețină această calitate în cadrul unei societăți cu răspundere limitată în situația existenței unor neînțelegeri sau a unei lipse de comunicare sau în cazul neimplicării asociațiilor în viață societară.
Legea permite retragerea atât în baza unor prevederi specifice încluse în actul constitutiv al societății, cât și direct în baza unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate pentru motive temeinice.
[1] Decizia C.C.R. nr. 24/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 89/05.02.2007.
[2] Decizia C.C.R. nr. 835/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 546/04.08.2010.
[3] Decizia civilă nr. 650/22.05.2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, menționată în Falcan Claudiu Daniel, Retragere asociat. Motive temeinice de retragere. Stabilirea drepturilor patrimoniale ale asociatului retras, material publicat în Revista româna de jurisprudență nr. 3/2018.
[4] Sentința civilă nr. 1392/15.12.2021, pronunțată de Tribunalul Prahova (www.rolii.ro).
[5] Sentința civilă nr. 3203/14.12.2021, pronunțată de Tribunalul București (www.rolii.ro).
[6] Sentința civilă nr. 100/08.12.2021, pronunțată de Tribunalul Botosani (www.rolii.ro).
[7] Decizia civilă nr. 397/19.11.2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiesti (www.rolii.ro).
[8] Sentința civilă nr. 738/23.06.2020, pronunțată de Tribunalul București (www.rolii.ro).
[9] Decizie civilă nr. 120/04.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța (www.rolii.ro).
[10] Decizia civilă din 18.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, www.rejust.ro. Cod RJ: 235e3dgg6.
[11] Decizie civilă din 16.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, www.rejust.ro Cod RJ: 983996548.
[12] Sentința civilă din 13.01.2022, pronunțată de Tribunalul Vaslui, www.rejust.ro Cod RJ: 982g679de.
[13] Sentința civilă din 22.12.2021, pronunțată de Tribunalul Brașov, www.rejust.ro Cod RJ: eeddd4ed5.
[14] Sentința civilă nr. 160/18.06.2021 pronunțată de Tribunalul Suceava (www.rolii.ro).
[15] Sentința civilă nr. 729/27.07.2020, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro).
[16] Decizia civilă din 11.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiesti, www.rejust.ro Cod RJ: 235gd73ed.
[17] Sentința civilă nr. 1/10.01.2022, pronunțată de Tribunalul Mehedinti (www.rolii.ro).
[18] Sentința civilă nr. 2537/09.12.2020, pronunțată de Tribunalul București (www.rolii.ro).
[19] Sentința civilă nr. 1142/28.10.2021, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro).
[20] Sentința civilă nr. 1063/13.10.2021, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro).
[21] Decizia civilă nr. 35/31.01.2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași (www.rolii.ro).
[22] Sentința civilă nr.730/07.12.2021, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș (www.rolii.ro).
[23] Sentința civilă nr. 836/18.11.2021, pronunțată de Tribunalul Arad (www.rolii.ro).
[24] Sentința civilă nr. 1317/24.11.2021, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro).
[25] Decizia civilă nr. 337/27.05.2021, pronunțată de Tribunalul Timiș (www.rolii.ro).
[26] Sentința civilă nr. 196/18.02.2020, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro).
[27] Sentința civilă nr. 1043/29.12.2020, pronunțată de Tribunalul Sălaj (www.rolii.ro).
[28] Săuleanu Lucian, Retragere asociat. Noțiunea de motive temeinice …, material publicat în Pandectele Romane nr. 3/2013.
[29] Decizie civilă nr. 1545/02.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov (www.rolii.ro).
[30] Decizia civilă nr. 223/27.05.2021, pronunțată de Tribunalul Brașov (www.rolii.ro).
[31] Sentința civilă nr. 248/15.12.2020, pronunțată de Tribunalul Dolj (www.rolii.ro).
[32] Sentința civilă nr. 1277/20.12.2019, pronunțată de Tribunalul Brașov (www.rolii.ro)
[33] Sentința civilă nr. 265/26.02.2020, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro)
[34] Sentința civilă nr. 1392/15.12.2021, pronunțată de Tribunalul Prahova (www.rolii.ro)
[35] Sentința civilă nr. 198/14.10.2021, pronunțată de Tribunalul Bihor (www.rolii.ro)
[36] Sentința civilă nr. 137/23.09.2021, pronunțată de Tribunalul Dolj (www.rolii.ro)
[37] Decizie civilă nr. 149/13.09.2021, pronunțată de Tribunalul Bihor (www.rolii.ro)
[38] Decizie civilă nr. 149/13.09.2021, pronunțată de Tribunalul Bihor (www.rolii.ro).
[39] Sentința civilă nr. 1043/29.12.2020, pronunțată de Tribunalul Sălaj (www.rolii.ro).
[40] Sentința civilă nr. 1536/15.09.2020, pronunțată de Tribunalul București (www.rolii.ro).
[41] Sentința civilă nr. 555/30.09.2020, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș (www.rolii.ro).
[42] Sentința civilă nr. 1894/07.12.2020, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj (www.rolii.ro).
[43] Sentința civilă nr. 34/05.05.2021, pronunțată de Tribunalul Alba (www.rolii.ro).
[44] Sentința civilă nr. 137/23.09.2021, pronunțată de Tribunalul Dolj (www.rolii.ro).
[45] Sentința civilă nr. 34/05.05.2021, pronunțată de Tribunalul Alba (www.rolii.ro).
[46] Sentința civilă nr. 2258/20.10.2020, pronunțată de Tribunalul București (www.rolii.ro).
[47] Sentința civilă nr. 49/17.12.2021, pronunțată de Tribunalul Mehedinti (www.rolii.ro).
[48] Sentința civilă nr. 241/22.09.2021, pronunțată de Tribunalul Olt (www.rolii.ro).
[49] Sentința civilă nr. 30/18.03.2021, pronunțată de Tribunalul Comercial Mures (www.rolii.ro).
[50] Sentința civilă nr. 342/16.03.2021, pronunțată de Tribunalul Constanța (www.rolii.ro).
[51] Sentința civilă din 18.01.2022, pronunțată de Tribunalul București, www.rejust.ro. Cod RJ: 5928393ed.
[52] Decizia civilă din 11.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiesti, www.rejust.ro. Cod RJ: 235gd73ed.
[53] Decizia civilă nr. 49/07.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiesti (www.rolii.ro).
[54] Decizia civilă nr. 176/28.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel Targu Mures (www.rolii.ro).
[55] Decizia civilă din 17.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiesti, www.rejust.ro. Cod RJ: 6297g722g.
[56] Decizia civilă nr. 1234/14.10.2021 pronunutata de Curtea de Apel Brașov (www.rolii.ro).
