Restituirea unui imobil. Stabilirea competenței și admisibilitatea căii de atac (NCPC, Legea nr. 10/2001)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 413/2017

NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 4; Legea nr. 10/2001: art. 26; Legea nr. 202/2010: art. XII; Legea nr. 76/2012: art. 7 alin. (1)

Litigiul dedus judecății a vizat o contestație împotriva dispoziției nr. 3701338 din 15 februarie 2016 emisă de pârât, în condițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001.

Potrivit art. XII din Legea nr. 202/2010 „Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel”.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. „Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este definitivii de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol „Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este supusă recursului sau că poate fi atacată cu recurs ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară”.

Din textele legale anterior citate rezultă că singura cale de atac ce poate fi promovată împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în litigiile în care sunt contestate deciziile/dispozițiile motivate de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001 este apelul, sens în care prezenta cale de atac nu este prevăzută de lege, fiind, deci, inadmisibilă.

Cum Decizia nr. 338 din 23 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, este dată în apel și este definitivă, devin incidente dispozițiile legale anterior menționate.

Aceste dispoziții se coroborează cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 noul C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată de reclamant împotriva deciziei din apel.

Contrar susținerilor recurenților-reclamanți formulate prin punctul de vedere la raportul de admisibilitate, caracterul admisibil al căli extraordinare de atac nu poate fi dat de valoarea indicată a imobilului în litigiu întrucât determinarea competenței și în mod corespunzător a căilor de atac nu se realizează în funcție de criteriul valoric, nerelevant în speță, față de natura litigiului și legea specială incidență (art. 26 din Legea nr. 10/2001) menționată anterior.

Prin urmare, în raport de conținutul dispozițiilor legale anterior menționate, se apreciază că recursul declarat este inadmisibil, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara fiind una definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 noul C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

Față de cele arătate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A., B. împotriva Deciziei nr. 338 din 23 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.