Respingerea recursului ca nefondat. Reducerea limitelor de pedeapsă ca efect al denunţării persoanelor care au săvârşit infracţiuni (NCPP, L. nr. 47/1992, L. nr. 682/2002)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 90/2018

NCPP: art. 275 alin. (2); L. nr. 47/1992: art. 29 alin. (1)-(3); L. nr. 682/2002: art. 2 lit. a) pct. 1, art. 19

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din analiza coroborată a textelor de lege criticate și a tuturor motivelor invocate de către apelant, Înalta Curte apreciază, similar primei instanțe, că cererea de sesizare a Curții Constituționale era inadmisibilă, nefiind îndeplinită una dintre cerințele de admisibilitate expres prevăzute de lege.

Astfel, din economia dispozițiilor Legii nr. 47/1992, rezultă că sesizarea instanței de contencios constituțional în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori implică examinarea prealabilă a următoarelor exigențe de admisibilitate cumulativ prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din lege:

– calitatea de parte în proces a autorului excepției;

– identificarea exactă a normei/normelor legale criticate, dar și a măsurii în care legea sau ordonanța în care sunt inserate se află în vigoare la data soluționării cererii; sub acest aspect, se impune observația că indicarea explicită a textului normativ criticat este o condiție absolut necesară în etapa evaluării admisibilității cererii, numai astfel putându-se determina obiectul excepției de neconstituționalitate, dar și existența legăturii dintre norma criticată și soluția ce ar putea fi dată cauzei în care partea a înțeles să uzeze de mijlocul procedural al excepției;

– existența unei legături dintre norma legală criticată și soluția ce ar putea fi dată în cauza respectivă, indiferent de faza litigiului; fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, „legătura cu soluționarea cauzei” poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a „aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate” (mutatis mutandis, Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 916 din 16 decembrie 2014);

– verificarea deciziilor pronunțate anterior de către Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea acelei dispoziții legale, pentru a exclude o eventuală inadmisibilitate a cererii ca efect al constatării neconstituționalității normei criticate printr-o decizie precedentă.

În ceea ce privește primele trei condiții, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată de inculpatul A. într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, are în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și există o legătură între norma legală criticată și soluția ce ar putea fi dată în cauza respectivă.

Referitor ultima condiție, Înalta Curte reține că prin Decizia nr. 67/2015 Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care nu a comis o infracțiune gravă este neconstituțională.

Din examinarea considerentelor deciziei instanței de contencios constituțional se observă că s-a avut în vedere faptul că legea acordă posibilitatea de a beneficia de dispozițiile art. 19 numai persoanelor care au adus la cunoșțința autorităților informații privind anumite infracțiuni după săvârșirea unei infracțiuni, nu și celor care nu au săvârșit încă o infracțiune.

Rațiunea reducerii limitelor de pedeapsă ca efect al denunțării persoanelor care au săvârșit infracțiuni grave și al facilitării tragerii lor la răspundere penală este esențial legată de periculozitatea mai redusă ce caracterizează martorul care, subsecvent comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, conștientizează importanța devoalării faptelor grave comise de alte persoane și acționează în concordanță cu această convingere, informând organele judiciare și contribuind activ și decisiv la identificarea și tragerea la răspundere penală a participanților la acele infracțiuni

A interpreta textul de lege în sensul admiterii posibilității de a beneficia de reducerea de pedeapsă, deși martorul nu a săvârșit o infracțiune contravine rațiunii avută în vedere de legiuitor, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 67/2015 pronunțându-se implicit asupra acestui aspect.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A., împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul deciziei penale nr. 1780/A din data de 20 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Față de soluția dispusă, văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana căreia i s-a respins cererea, precum și protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.

Sursa informației: www.scj.ro.