Respingerea recursului ca nefondat. Încălcarea principiilor pe care furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să le respecte atunci când îşi exercită dreptul la libera informare a publicului (Legea audiovizualului, Legea 554/2004, NCPC)

31 aug. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 531

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (CAF) nr. 451/2018

NCPC: art. 496; Legea 554/2004: art. 20; Legea audiovizualului: art. 3 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 64 alin. (1) lit. b)

Prin Decizia nr. 119 din 24 februarie 2015, contestată în prezenta cauză, recurenta-reclamantă a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei, reținându-se încălcarea disp. art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, art. 33 alin. (1) și art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să furnizeze libera formare a opiniilor.

De asemenea, art. 33 alin. (1) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual stipulează că orice persoană are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței, iar art. 64 alin. (1) lit. b) din același C. proc. civ., obligă furnizorii de servicii media să respecte principiul conform căruia informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință.

Înalta Curte reține că în speță, recurenta-reclamantă a fost sancționată pentru încălcarea unor principii pe care furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să le respecte atunci când își exercită dreptul la libera informare a publicului și nu pentru însăși exercitarea acestui drept.

Conform textelor legale sus-menționate, a căror greșită aplicare, recurenta-reclamantă a imputat-o primei instanțe, informarea trebuie să fie corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună credință.

Recurenta-reclamantă consideră că nu s-a demonstrat faptul că informarea nu a fost prezentată în mod imparțial și s-a încălcat principiul bunei-credințe.

Drept argument al acestei susțineri, este existența, în cuprinsul declarației de avere a șefului Penitenciarului Jilava, a casei de vacanță a acestuia.

Prezentarea acestei informații din cuprinsul declarației de avere a fost coroborată însă de către recurenta-reclamantă cu luarea unor interviuri vecinilor și inducerea ideii către public că imobilul a fost construit din venituri ilicite.

Cu privire la această ultimă informație s-a realizat de către furnizorul de servicii media audiovizuale încălcarea prevederilor legale amintite, deoarece faptele nu au fost prezentate în mod obiectiv, nu sunt verificate, nu sunt prezentate în mod imparțial și cu bună-credință.

Prin formulări de tipul „Penitenciarele, o afacere deschisă. Moșteni-Greci; colțul de rai al șefului pușcăriei Jilava” sau prin întrebările adresate vecinilor din care se încerca a se afla „modul de construire al imobilului” s-a realizat în mod indubitabil încălcarea de către radiodifuzor a dispozițiilor legale analizate, astfel cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului.

Cu privire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, însăși recurenta-reclamantă susține prin motivele de recurs că jurnalistul are obligația de a verifica informațiile și de a nu depăși anumite limite, îndeosebi în ceea ce privește reputația și drepturile celorlalți, chiar dacă datoria sa principală este de a oferi publicului orice informație de interes public.

Or, în prezenta cauză, în mod corect prima instanță a constatat depășirea acestor limite, motiv pentru care, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Respingerea recursului ca nefondat. Încălcarea principiilor pe care furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să le respecte atunci când își exercită dreptul la libera informare a publicului (Legea audiovizualului, Legea 554/2004, NCPC) was last modified: august 31st, 2018 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter