Repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare. Excepția tardivității acțiunii introductive de instanță. Recurs (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 753/2018

NCPC: art. 457 alin. (1) și (2), art. 483 alin. (1), art. 493 alin. (2), (3), (4) și (5), art. 499 teza finală, art. 539, art. 634 alin. (1) pct. 4; Legea nr. 2/2013: art. 18 alin. (1); Constituția Românieiart. 129

Prin Decizia civilă nr. 691/A din 15 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2016, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 531 din data de 13 aprilie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, și a schimbat în tot sentința apelantă, în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârât la 6.000 lei despăgubiri.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 4 ianuarie 2018, a fost înregistrat recursul promovat împotriva acestei decizii de pârâtul Statul român, prin B., reprezentat de C. București.

Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raportul întocmit în cauză s-a reținut că prezenta cale de atac este declarată împotriva unei hotărâri judecătorești care nu este supusă recursului.

Constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru a dispus comunicarea acestuia părților, pentru a depune puncte de vedere în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză, nu au fost formulate puncte de vedere cu privire la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu art. 499 teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată, la data de 28 decembrie 2016, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sub nr. x/3/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul român, prin B., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea Statului român, prin B., la plata unor daune în cuantum de 50.000 de euro, susținând că privarea sa de libertate, în perioada 31 martie 2014 – 10 aprilie 2014, a avut caracter nelegal.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 539 C. proc. pen.

Prin sentința civilă nr. 531 din data de 13 aprilie 2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, excepția tardivității acțiunii introductive de instanță și a respins cererea, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 691/A din data de 15 septembrie 2017, a schimbat această soluție, a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârât la 6.000 lei despăgubiri.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Statul român, prin B., reprezentat de C. București.

În speță, hotărârea atacată cu recurs este pronunțată în apel, într-un litigiu având ca obiect repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului, iar, în raport de prevederile alin. (2) al aceluiași articol, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date fără drept de apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Totodată, art. 18 alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., modificată prin O.U.G. nr. 95/2016, prevede că dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor începute cu data de 1 ianuarie 2019, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare.

Dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. statuează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, altfel spus, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României statuând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

În raport de textele legale menționate, se constată că Decizia nr. 691/A din data de 15 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, într-un litigiu având ca obiect repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare, este definitivă și nu este supusă recursului.

Mențiunea din dispozitivul deciziei atacate, în sensul că aceasta este supusă recursului, nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege, astfel cum rezultă din prevederile art. 457 alin. (2) C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul Statul român, prin B., reprezentat de C. București, împotriva Deciziei civile nr. 691/A din data de 15 septembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2016.

Sursa informației: www.scj.ro.