Rejudecarea cauzei. Recurs (NCPC)

30 iun. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3657

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1557/2016

NCPC:  art. 261 alin. (1) pct. 5, art. 304 pct. 9, art. 312, art. 322 pct. 5; CEDO: art. 6.1

Summer Black Friday pe UJmag.ro

Potrivit art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea se dă în numele legii și trebuie să cuprindă, printre alte mențiuni, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanțiile date de art. 6.1 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, include printre altele dreptul părților de a fi în mod real ascultate, adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Aceasta implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Obligația de motivare impune o apreciere întotdeauna atașată de natura cauzei, de circumstanțele acesteia, stilul judiciar și tipologia actului de justiție. Motivarea unei hotărâri este înțeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, ceea ce nu înseamnă un răspuns exhaustiv la toate argumentele aduse de parte, dar nici ignorarea lor, ci la cele fundamentale, care sunt susceptibile, prin conținutul lor, să influențeze soluția.

Această concluzie se impune, deoarece numai printr-o motivare clară, precisă și necontradictorie, din care să rezulte justețea soluției pronunțate, se poate înlătura arbitrariul și se poate efectua controlul judiciar.

În speță, Înalta Curte constată că decizia instanței de apel nu îndeplinește aceste cerințe, întrucât nu a fost motivată sub toate aspectele invocate, astfel încât, coroborat cu principiile și regulile de drept substanțial și procesual, să conducă în mod logic la soluția pronunțată și să permită realizarea controlului judiciar.

În realitate, hotărârea instanței de prim control judiciar apare ca fiind neclară cu privire la temeiul de drept al cererii de revizuire formulată de revizuenta A., întrucât din verificarea actelor dosarului rezultă că prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza I C. proc. civ., iar instanța de apel deși a reținut temeiul de drept ca fiind teza a II-a a art. 322 pct. 5 același cod, totuși nu a pus în discuția părților temeiul de drept al cererii pentru a lămuri acest aspect și a înlătura orice speculație de care părțile se prevalează. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că motivarea instanței de apel este contradictorie, neputându-se stabili dacă în realitate este incidentă teza I sau teza a II-a a prevederilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

În plus, deși se susține că prin concluziile scrise depuse la fond recurenta și-ar fi schimbat cauza juridică, acest lucru este ambiguu formulat, întrucât din expunerea logică a motivelor nu se creează o certitudine cu privire la temeiul de drept asupra căruia instanța s-a oprit în analizarea cererii.

În continuare, Înalta Curte constată că recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care este adevărat că nu constituie un motiv de casare; însă, în condițiile în care aplicarea greșită a legii are ca efect neanalizarea tuturor aspectelor pe care le impune art. 322 pct. 5 C. proc. civ., care conține două teze, precum și necercetarea corespunzătoare a fondului din această perspectivă, cu referire la art. 312 alin. (3) C. proc. civ., instanța apreciază că se impune casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, constatând că decizia recurată este susceptibilă de a fi cenzurată din perspectiva criticilor formulate în raport cu textele de lege enunțate, ceea ce face de prisos examinarea celorlalte critici, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza, spre rejudecare instanței de apel, care, cu ocazia rejudecării, va avea în vedere și celelalte susțineri din recurs.

Sursa informației: www.scj.ro.

Rejudecarea cauzei. Recurs (NCPC) was last modified: iunie 29th, 2017 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter