Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – republicare

19 feb. 2020
Vizualizari: 786

Actul republicat în Monitorul Oficial

Sumar
Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție

(rep. M. Of. nr. 121 din 17 februarie 2020)

Se reglementează  modul de organizare și funcționare administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 

În M. Of. nr. 121 din 17 februarie 2020 a fost republicat Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, prin respectivul regulament se reglementează modul de organizare și funcționare administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 

Structura

 

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

Secț. 0;

Secț. 1 („Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

Secț. 2 („Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

Secț. 3 („Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

Secț. 4 („Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. III („Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. IV („Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii”);

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

– Cap. V („Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”);

– Cap. VI („Dispoziții comune Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”);

– Cap. VII („Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. VIII („Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. IX („Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. X („Magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. XI („Grefierii Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

– Cap. XII („Compartimentele din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție”);

Secț. 1 („Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică”);

Secț. 2 („Cancelaria”);

Secț. 3 („Registraturile și arhivele”);

Secț. 4 („Departamentul economico-financiar și administrativ”);

Secț. 5 („Biroul de informare și relații publice”);

Secț. 6 („Compartimentul relații internaționale”);

Secț. 7 („Compartimentul juridic”);

Secț. 8 („Compartimentul arhivă generală”);

Secț. 9 („Compartimentul de audit public intern”);

Secț. 10 („Compartimentul de protecție a muncii”);

– Cap. XIII („Vacanța judecătorească”);

– Cap. XIV („Răspunderea disciplinară”);

– Cap. XV („Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție în raporturile cu justițiabilii”);

– Cap. XVI („Dispoziții finale”).

 

Prezentare generală

 

Potrivit art. 2, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții – Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal – și Secțiile Unite, iar în cadrul acesteia funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători.

De asemenea, în structura Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează următoarele compartimente:

Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică;

Cancelaria;

Departamentul economico-financiar și administrativ;

Biroul de informare și relații publice;

Compartimentul de audit public intern;

Compartimentul arhivă generală.

Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și al continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective, iar distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secțiilor ÎCCJ, cât și la nivelul completurilor de 5 judecători, cu excepția cauzelor care se soluționează de judecătorii din planificarea de permanență.

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și Colegiul de conducere, în adunarea generală a judecătorilor fiind aleși, ca membri ai Colegiului de conducere, câte 2 judecători propuși din cadrul fiecărei secții. Pe de altă parte, Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toți judecătorii în funcție ai ÎCCJ.

Conform art. 33, recursul în interesul legii se judecă de un complet format din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții din cadrul acesteia și un număr de 20 de judecători. Totodată, în materie penală, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții, sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 43, completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formațiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.

Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție – republicare was last modified: februarie 19th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.