Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură – modificări (Hotărârea CSM nr. 476/2015)

28 mai 2015
Vizualizari: 2155

Despre

  • M. Of. nr. 359 din 25 mai 2015
  • Hotărârea CSM nr. 476/2015
  • Modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură
Actul modificatActul modificatorSumar
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/2012 (M. Of. nr. 258 din 19 aprilie 2012, cu modif. și compl. ult.)Hotărârea CSM nr. 476/2015 (M. Of. nr. 359 din 25 mai 2015) modifică: art. 261 alin. (7) și (8), art. 29


 
În M. Of. nr. 359 din 25 mai 2015, s-a publicat Hotărârea CSM nr. 476/2015 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/2012 (M. Of. nr. 258 din 19 aprilie 2012, cu modif. și compl. ult.).
 
Art. 261 alin. (7) și (8) Regulament (modificat prin Hotărârea CSM nr. 476/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 261 alin. (7) prevedea faptul că pentru stabilirea condiției bunei reputații erau analizate faptele pentru care candidaților li se aplicaseră sancțiuni contravenționale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal, sancțiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, faptele pentru care candidaților li se aplicaseră sancțiuni de drept penal, precum și faptele pentru care candidații fuseseră eliminați din concursurile de admitere organizate de CSM, în ultimii 5 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

De asemenea, art. 261 alin. (8) prevedea faptul că la verificarea condiției bunei reputații erau avute în vedere următoarele criterii: tipul și împrejurările de săvârșire a faptei, forma de vinovăție, tipul de sancțiune aplicată, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum și perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancțiunii disciplinare, contravenționale, administrative sau de la rămânerea definitivă a condamnării.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 261 alin. (7) prevede: „Pentru stabilirea condiției bunei reputații sunt analizate:

– faptele pentru care candidaților li s-au aplicat sancțiuni contravenționale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 [Când instanța dispune înlocuirea răspunderii penale, aplică una dintre următoarele sancțiuni cu caracter administrativ: a) mustrarea; b) mustrarea cu avertisment; c) amenda de la 10 lei la 1.000 lei] raportat la art. 181 [(1) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. (2) La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut. (3) În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanța poate aplica una dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91] din Codul penal din 1968;

faptele pentru care, deși s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaților în temeiul art. 10 lit. b1) [fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni] din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaților în conformitate cu dispozițiile art. 19 [Atunci când, în cursul procesului, se constată că în privința unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispozițiile art. 181 din Codul penal din 1968, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanța dispune achitarea, în condițiile Codului de procedură penală] din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaților li s-au aplicat sancțiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunțat soluții de renunțare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaților li s-au aplicat sancțiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

– faptele pentru care candidații au fost eliminați din concursurile de admitere organizate de CSM în ultimii 5 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului”.

De asemenea, art. 261 alin. (8) stabilește: „La verificarea condiției bunei reputații sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul și împrejurările de săvârșire a faptei, forma de vinovăție, tipul de sancțiune aplicată sau tipul soluției dispuse față de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum și perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancțiunii disciplinare, contravenționale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluției de condamnare, de renunțare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluții prevăzute la alin. (7)”.

 
Art. 29 Regulament (modificat prin Hotărârea CSM nr. 476/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 29 stabilea faptul că, dacă unul dintre candidați fusese respins în condițiile art. 27 sau renunțase la opțiunea formulată conform art. 25 alin. (4) până la data deciziei Plenului privind propunerea de numire în funcție, procedura prevăzută la art. 25 alin. (4) se relua pentru candidații admiși care ocupau pozițiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul prevăzut de comisia de admitere a concursului, candidații își puteau menține opțiunea inițială sau puteau formula o nouă opțiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul renunțător ori respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 29 prevede: „(1) Dacă unul dintre candidați a fost respins în condițiile art. 27 sau a renunțat la opțiunea formulată conform art. 25 alin. (4) [Candidații clasificați în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, stabilite conform art. 24, formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de admitere a concursului, opțiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs. Candidații pot formula o singură opțiune, care nu poate fi modificată decât în situațiile expres prevăzute de prezentul regulament. La note egale, departajarea candidaților se face conform alin. (3)], procedura prevăzută la art. 25 alin. (4) se reia pentru candidații admiși care ocupă pozițiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. Până la data validării concursului, candidații își pot menține opțiunea inițială sau pot formula o nouă opțiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.

(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15 alin. (4) [Lucrările se notează cu «Admis» sau «Respins», în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7], art. 21 alin. (4) [Lucrările se notează cu „Admis” sau „Respins”, în funcție de punctajul obținut de candidat. Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să răspundă corect la minimum 30 de întrebări din cele 100 de întrebări ale căror răspunsuri se punctează] și art. 22 alin. (7) [Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut nota minimă 7], în ordinea descrescătoare a notei obținute la concurs. La note egale, departajarea candidaților se face conform art. 25 alin. (3) [Dacă nu există posturi vacante sau dacă Plenul CSM nu decide suplimentarea numărului de posturi scoase la concurs, departajarea candidaților se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la cele 3 probe de concurs, în succesiunea susținerii acestora. Când notele obținute de candidați la toate cele 3 probe de concurs sunt identice, departajarea se face în funcție de vechimea în specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate].

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

(3) Dispozițiile art. 26-27  se aplică în mod corespunzător

  • [Art. 26: (1) După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004 și vor fi programați pentru a se prezenta la vizita medicală și la testarea psihologică. (2) Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de CSM din rândul specialiștilor din cadrul CSM, ÎCCJ, curților de apel, precum și din tabelul psihologilor acreditați de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum și calificativul «Admis» sau «Respins». (3) În funcție de numărul candidaților, aceștia vor putea fi repartizați pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susțină testarea psihologică în fața câte unui psiholog. (4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă și 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicarea pe paginile de internet ale CSM și Institutului Național al Magistraturii. (5) Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor, contestații, care se transmit prin fax CSM. (6) Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu. (7) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se publică în condițiile alin. (4). 
  • Art. 261: (1) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare. În vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații, candidații au obligația de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripție domiciliază, în termen de 10 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente: curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite și locurile de muncă anterioare; caracterizarea de la ultimul loc de muncă, care să cuprindă inclusiv mențiuni privind existența ori inexistența unor eventuale sancțiuni disciplinare sau administrative; adeverințe eliberate de primării și/sau, după caz, de administrațiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura și tipul contravențiilor comise și sancțiunile contravenționale aplicate în această perioadă; declarația pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații. (3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripție domiciliază candidații centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații și le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului. (4) În vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliției Române comunicarea datelor rezultate din evidența operativă a organelor judiciare cu privire la candidați, Direcției resurse umane și organizare din cadrul CSM date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de CSM și poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relații și de la alte instituții. (5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) și (4) și, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidați. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcția de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputație și datele cuprinse în dosarul profesional al acestora. (6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de numire în funcția de judecător sau procuror, care se înaintează secției corespunzătoare a CSM. (7) Pentru stabilirea condiției bunei reputații sunt analizate: faptele pentru care candidaților li s-au aplicat sancțiuni contravenționale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal din 1968; faptele pentru care, deși s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaților în temeiul art. 10 lit. b1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968; faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaților în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările ulterioare; faptele pentru care candidaților li s-au aplicat sancțiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunțat soluții de renunțare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei; faptele pentru care candidaților li s-au aplicat sancțiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; faptele pentru care candidații au fost eliminați din concursurile de admitere organizate de CSM în ultimii 5 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. (8) La verificarea condiției bunei reputații sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul și împrejurările de săvârșire a faptei, forma de vinovăție, tipul de sancțiune aplicată sau tipul soluției dispuse față de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum și perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancțiunii disciplinare, contravenționale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluției de condamnare, de renunțare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluții prevăzute la alin. (7). 
  • Art. 27: (1) Secțiile CSM verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) și la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 de către candidații declarați admiși după cele două etape ale concursului. (2) Candidații inapți pentru exercitarea funcției din punct de vedere medical ori psihologic, precum și cei care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși] ”.

 

ISTORIC
Act modificatActe modificatoare
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea
concursului de admitere în magistratură,
aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/2012
(M. Of. nr. 258 din 19 aprilie 2012, cu modif. și compl. ult.)
Hotărârea CSM nr. 514/2012 (M. Of. nr. 405 din 18 iunie 2012)
Hotărârea CSM nr. 546/2013 (M. Of. nr. 365 din 19 iunie 2013)
Hotărârea CSM nr. 653/2014 (M. Of. nr. 446 din 18 iunie 2014)
Hotărârea CSM nr. 1216/2014 (M. Of. nr. 900 din 11 decembrie 2014)
Hotărârea CSM nr. 476/2015 (M. Of. nr. 359 din 25 mai 2015)

 

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură – modificări (Hotărârea CSM nr. 476/2015) was last modified: mai 29th, 2015 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.