Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii a fost modificat (Hotărârea Plenului CSM nr. 145/2024)

5 iul. 2024
361 views

Actul modificat

Actul modificatorSumar
Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 114/2023

(M. Of. nr. 605 și 605 bis din 3 iulie 2023)

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/2024 pentru modificarea Regulamentului privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 114/2023

(M. Of. nr. 633 din 4 iulie 2024)

– modifică: Anexa nr. 1.

 

În M. Of. nr. 633 din 4 iulie 2024 s-a publicat Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/2024 pentru modificarea Regulamentului privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 114/2023.

Redăm, mai jos, principalele modificări aduse Regulamentului privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii.

 

Anexa nr. 1

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, Anexa nr. 1 se modifică și va avea următorul conținut:

Anexă: Metodologie privind organizarea și desfășurarea testării psihologice din cadrul concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii

Scopul metodologiei constă în asigurarea unui cadru unitar de desfășurare a procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică.

Activitatea de psihologie de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii este organizată potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările și completările ulterioare.

Prestarea serviciilor psihologice de către psihologii desemnați să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică este condiționată de deținerea atestatului de liberă practică în specialitatea „psihologia muncii și organizațională”, treapta de specializare cel puțin „autonom”, eliberat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, precum și de dreptul de a desfășura activitățile prevăzute de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 213/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatele obținute de către candidații examinați în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică vor fi raportate la același set de criterii stabilite în conformitate cu dispozițiile din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 131/2023 privind aprobarea profilurilor psihoprofesionale ale profesiei de judecător, respectiv procuror.

Criteriile utilizate în cadrul testării, respectiv reexaminării psihologice, precum și standardele de admitere sunt următoarele:

A. Criterii privind aptitudinile cognitive

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale
Dimensiuni evaluate/ScorFoarte slabSlabMediuBunFoarte bun
12-34-67-89
ACV1
ACV2
ACV3
ACV4
ACP1
ACP2
ACP3
ACP4
ACP5
Rezultatul evaluării aptitudinii cognitive generale (ACG)
Calificativ
RespinsAdmis

B. Criterii privind profilul de personalitate

Criterii/ScorFoarte slabSlabMediuBunFoarte bun
1-34-67-910-1213-15
Capacitatea de luare a deciziilor
Capacitatea de asumare a răspunderii
Capacitatea de a manifesta abilități interpersonale și de lucru în echipă
Capacitatea de a manifesta echilibru și rezistență la stres
Rezultatul evaluării criteriilor privind profilul de personalitate
Calificativ
RespinsAdmis

În cazul în care la evaluarea aptitudinii cognitive generale (ACG) sau la evaluarea criteriilor privind profilul de personalitate candidatul nu întrunește standardul minim acceptat, urmează a fi declarat respins.

Evaluarea criteriilor/constructelor cognitive se realizează exclusiv prin raportarea scorului obținut de candidat la etalonul recomandat de producătorul instrumentelor psihologice utilizate.

În cazul criteriilor privind profilul de personalitate, evaluarea are în vedere integrarea informațiilor cu semnificație psihologică obținute cu ajutorul testului scris și interviului. Pentru fiecare categorie de criterii prevăzute la lit. B se acordă maximum 15 puncte. Calificativul reprezintă media aritmetică a notelor acordate la fiecare criteriu privind profilul de personalitate.

În selectarea metodelor și tehnicilor de evaluare psihologică se vor avea în vedere caracterul standardizat al acestora, precum și corespondența constructelor psihologice măsurate cu criteriile stabilite prin prezenta metodologie.

Compartimentul de psihologie a personalului, structură de specialitate înregistrată în Registrul structurilor de psihologie conform Avizului de funcționare nr. 5/2011 eliberat de Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, asigură coordonarea metodologică a psihologilor desemnați să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică prin punerea la dispoziția acestora a metodelor și tehnicilor de evaluare standardizate.

Tehnicile și metodele de evaluare standardizate sunt avizate de către comisia de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România, utilizarea acestora de către psihologii desemnați să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică fiind condiționată de respectarea licenței de utilizare, manualului tehnic și a principiilor prevăzute de dispozițiile art. 3 din Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea și funcționarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăților civile profesionale de psihologie, precum și exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, cu modificările ulterioare.

Tehnicile și metodele de evaluare standardizate vor fi utilizate de către psihologii desemnați doar în scopul îndeplinirii activităților specifice în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică a candidaților, fiind interzisă înstrăinarea, fotocopierea, stocarea sau divulgarea informațiilor, datelor, documentelor sau a oricăror alte materiale folosite/primite pe parcursul îndeplinirii atribuțiilor specifice.

Datele și informațiile cu semnificație psihologică colectate în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curților de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii.

În funcție de numărul candidaților și de opțiunea formulată potrivit art. 4 alin. (7) din Regulament, aceștia vor putea fi repartizați pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susțină testarea psihologică în fața a câte unui psiholog.

În structurarea unei sesiuni de testare psihologică se va avea în vedere ca metodele și tehnicile propuse să respecte următoarele cerințe de aplicare și de timp efectiv de lucru:

– testare scrisă (creion-hârtie sau online): colectiv, timp de lucru de cel puțin 3 ore;

– interviu: individual, timp de lucru 30 de minute/candidat.

Aplicarea testelor scrise se va face după completarea consimțământului informat și realizarea instructajului. Instructajul se va realiza pentru fiecare test din bateria de evaluare, conform manualului tehnic, cu respectarea succesiunii de aplicare.

Accesul la susținerea testului scris și a interviului este condiționat de prezentarea unui act de identitate valabil și semnarea de către candidat a tabelului de prezență.

Interviul în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică va fi unul de tip standardizat, dar cu o structură care să ofere oportunitatea candidaților de a-și demonstra abilitățile, condus de către psihologul examinator într-un cadru formal, conform ghidului de interviu.

Interviul se desfășoară pe baza rezultatelor obținute la testul scris și are drept scop culegerea de informații legate de conduite și experiențe concrete, relevante în raport cu criteriile evaluate, acestea fiind apreciate din perspectiva capacității persoanei de a-și controla comportamentul într-o manieră care să asigure adaptarea eficientă la solicitările profesionale.

Cerințele pentru care psihologul examinator trebuie să ia o decizie cu privire la nivelul de dezvoltare în cadrul interviului sunt:

1. capacitatea de luare a deciziilor;

2. capacitatea de asumare a răspunderii;

3. capacitatea de a manifesta abilități interpersonale și de lucru în echipă;

4. capacitatea de a manifesta echilibru și rezistență la stres.

Având în vedere asigurarea unui standard unitar de evaluare a calității răspunsurilor, în cadrul interviului se vor utiliza grile de evaluare cu ancore comportamentale în 5 trepte, unde 1 reprezintă un nivel foarte slab de dezvoltare a cerinței evaluate, iar 5 reprezintă un nivel foarte bun de dezvoltare a cerinței evaluate.

Concluziile rezultate în urma susținerii testului scris și interviului vor fi consemnate de către psihologul examinator, pentru fiecare candidat, în raportul de evaluare psihocomportamentală.

Raportul de evaluare psihocomportamentală va avea o structură standardizată și va cuprinde, pentru fiecare dintre criteriile stabilite, informații relevante despre persoana evaluată rezultate ca urmare a coroborării informațiilor cu semnificație psihologică obținute în urma susținerii testului scris și interviului, precum și calificativul „Admis” sau „Respins”.

Raportul de evaluare psihocomportamentală va conține pe ultima pagină parafa psihologului examinator.

În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă și patru cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 ore de la publicarea rezultatelor, contestații care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Național al Magistraturii.

Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, desemnați în mod similar celui prevăzut la testarea psihologică, alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris aplicat inițial, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu. Cerințele privind desfășurarea testării scrise, interviului și întocmirea raportului de evaluare psihocomportamentală se aplică în mod corespunzător.

Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se aduce la cunoștință prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Compartimentul de psihologie a personalului asigură centralizarea și arhivarea documentelor utilizate în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică.

Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii a fost modificat (Hotărârea Plenului CSM nr. 145/2024) was last modified: iulie 5th, 2024 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.