Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare (Ordinul CSM nr. 134/2018)

18 dec. 2018
Vizualizari: 1683

Actul publicat în Monitor

Sumar

Ordinul CSM nr. 134/2018 

(M. Of. nr. 1049 din 11 decembrie 2018)

Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare

 

În M. Of. nr. 1049 din 11 decembrie 2018 s-a publicat Ordinul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 134/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Astfel, prin respectivul ordin se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

 

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

 

Structura

 

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Structura organizatorică a Inspecției Judiciare”);

– Cap. III („Conducerea Inspecției Judiciare”);

– Cap. IV („Atribuțiile structurilor funcționale”);

Secț. 1 („Direcțiile de inspecție”);

Secț. a 2-a („Adunarea generală a inspectorilor judiciari”);

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Secț. a 3-a („Direcția economică și administrativ”);

Subsecț. 1 („Atribuțiile Biroului buget, finanțe, contabilitate și salarizare”);

Subsecț. a 2-a („Atribuțiile Biroului administrativ”);

Secț. a 4-a („Serviciul secretariat și relații publice”);

Subsecț. 1 („Atribuțiile Biroului registratură și secretariat”);

Subsecț. a 2-a („Compartimentul de informare publică și relații internaționale”);

Secț. a 5-a („Serviciul juridic și documentare”);

Subsecț. 1 („Atribuțiile Compartimentului juridic”);

Subsecț. a 2-a („Atribuțiile Biroului documentare”);

Secț. a 6-a („Compartimentul pentru resurse umane”);

Secț. a 7-a („Compartimentul pentru achiziții publice”);

Secț. a 8-a („Compartimentul pentru tehnologia informației”);

– Cap. V („Numirea, evaluarea și revocarea personalului Inspecției Judiciare”);

Secț. 1 („Numirea în funcțiile de conducere”);

Subsecț. 1 („Numirea inspectorului-șef”);

Subsecț. a 2-a („Numirea inspectorului-șef adjunct și a directorilor direcțiilor de inspecție”);

Subsecț. a 3-a („Numirea directorului Direcției economice și administrativ”);

Subsecț. a 4-a („Numirea în funcția de șef serviciu”);

Secț. a 2-a („Numirea în funcțiile de execuție”);

Subsecț. 1 („Numirea inspectorilor judiciari”);

Subsecț. a 2-a („Numirea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor”);

Subsecț. a 3-a („Numirea în funcțiile publice de execuție”);

Subsecț. a 4-a („Numirea în funcțiile contractuale”);

Subsecț. a 5-a („Numirea specialiștilor IT”);

Secț. a 3-a („Evaluarea activității profesionale”);

Secț. a 4-a („Revocarea din funcție”);

Secț. a 5-a („Răspunderea disciplinară”);

– Cap. VI („Circuitul documentelor”);

Secț. 1 („Evidența documentelor”);

Secț. a 2-a („Repartizarea documentelor primite”);

Secț. a 3-a („Repartizarea lucrărilor de inspecție în cadrul direcțiilor competente”);

Subsecț. 1 („Dispoziții generale”);

Subsecț. a 2-a („Repartizarea lucrărilor de inspecție cu grad de complexitate standard”);

Subsecț. a 3-a („Repartizarea lucrărilor de inspecție cu grad de complexitate ridicat”);

Subsecț. a 4-a („Repartizarea lucrărilor de inspecție de competența a trei inspectori judiciari”);

Secț. a 4-a („Documentele interne”);

Secț. a 5-a („Accesul la dosarele și evidențele Inspecției Judiciare”);

– Cap. VII („Dispoziții finale”);

– Cap. VIII („Dispoziții tranzitorii”);

– Anexa („Criteriile și procedura de evaluare a activității profesionale a inspectorilor judiciari”);

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Indicatorii de evaluare a performanțelor profesionale ale inspectorilor judiciari cu funcție de execuție”);

Secț. 1 („Eficiența activității”);

Secț. a 2-a („Calitatea activității”);

Secț. a 3-a („Integritatea”);

Secț. a 4-a („Comunicarea”);

Secț. a 5-a („Participarea la alte activități din aria de competență”);

– Cap. III („Indicatorii de evaluare a activității manageriale a inspectorilor judiciari desemnați în echipa de conducere”);

Secț. 1 („Capacitatea de conducere și organizare”);

Secț. a 2-a („Capacitatea de control”);

Secț. a 3-a („Capacitatea de coordonare”);

Secț. a 4-a („Capacitatea decizională și asumarea răspunderii”);

Secț. a 5-a („Comportamentul și comunicarea”);

Secț. a 6-a („Integritatea”);

– Cap. IV („Comisiile de evaluare”);

– Cap. V („Procedura de evaluare”).       

 

Prezentare generală

 

Potrivit art. 1, Inspecția Judiciară reprezintă o structură cu personalitate juridică în cadrul CSM, care acționează potrivit principiului independenței operaționale contribuind la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței și eficacității activității instanțelor și parchetelor, prin intermediul unor verificări independente, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Astfel, Inspecția judiciară dispune de următoarele categorii de personal:

– inspectori judiciari;

– personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;

– funcționari publici;

– specialiști IT;

– personal contractual.

Apoi, Inspecția judiciară include următoarele structuri de specialitate:

Direcția de inspecție pentru judecători – exercită, prin inspectorii judiciari – judecători, atribuții de analiză, verificare și control cu privire la activitatea instanțelor, precum și la activitatea profesională și conduita judecătorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai CSM sau inspectori judiciari, și a magistraților-asistenți de la ÎCCJ;

Direcția de inspecție pentru procurori – exercită, prin inspectorii judiciari – procurori, atribuții de analiză, verificare și control privind activitatea parchetelor, precum și activitatea profesională și conduita procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai CSM sau inspectori judiciari.

Pe de altă parte, în cadrul Inspecției Judiciare duncționează următoarele structuri-suport:

Direcția economică și administrative („E”) – asigură desfășurarea activității economice, financiare și administrative a Inspecției Judiciare; în cadrul direcției funcționează Biroul buget, finanțe, contabilitate și salarizare, precum și Biroul administrativ;

Serviciul secretariat și relații publice („S”) – îndeplinește atribuții privind lucrările de registratură și secretariat, repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecție, comunicarea și informarea publică, relația cu mass-media și relațiile internaționale; în cadrul serviciului funcționează Biroul registratură și secretariat, precum și Compartimentul de informare publică și relații internaționale;

Serviciul juridic și documentare („D”) – îndeplinește atribuții de verificare a legalității actelor, în domeniul reprezentării și apărării drepturilor și intereselor legitime ale Inspecției Judiciare, precum și de asigurare a suportului de specialitate pentru inspectorii judiciari; serviciul este compus din Compartimentul juridic și Biroul documentare;

Compartimentul pentru resurse umane („R”) – îndeplinește atribuții privind organizarea și gestionarea, recrutarea și promovarea, formarea profesională a personalului Inspecției Judiciare, precum și atribuții privind protecția muncii;

Compartimentul pentru achiziții publice („A”) – asigură îndeplinirea atribuțiilor Inspecției Judiciare în domeniul achizițiilor publice;

Compartimentul pentru tehnologia informației („T”) – asigură servicii de tip suport și de administrare în domeniul tehnologiei informației și comunicației.

Conducerea Inspecției judiciare este încredințată unui inspector-șef – judecător, ajutat de un inspector-șef adjunct – procuror.  Astfel, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare nu solicită și nu primește instrucțiuni de la nicio autoritate, instituție sau persoană în realizarea atribuțiilor sale referitoare la declanșarea, desfășurarea și valorificarea controalelor, cu excepția situațiilor prevăzute de lege. Totodată, Inspectorul-șef adjunct  este înlocuitorul de drept al inspectorului-șef, ajută inspectorul-șef în activitatea de verificare și avizare a actelor și rezoluțiilor întocmite de inspectorii judiciari și îndeplinește toate celelalte atribuții stabilite de inspectorul-șef.

Inspectorul-șef este numit de Plenul CSM dintre inspectorii judiciari în funcție, judecător, în urma unui concurs, potrivit art. 67 și următoarele din Legea nr. 317/2004 privind CSM, iar  mandatul său este de 3 ani și poate fi înnoit o singură dată. Pe de alt parte, mandatul de inspector judiciar se prelungește de drept până la expirarea mandatului de inspector-șef, iar în situația vacantării funcției de inspector-șef ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcției se asigură de inspectorul-șef al cărui mandat a expirat, până la data ocupării funcției în condițiile legii.

Totuși, în caz de încetare a mandatului inspectorului-șef ca urmare a altor situații decât expirarea mandatului, interimatul funcției se asigură de inspectorul-șef adjunct, până la data ocupării funcției în condițiile legii.

Conform art. 8, în îndeplinirea atribuțiilor care decurg din legi și regulamente, inspectorii judiciari acționează potrivit principiului loialității și cooperării loiale, astfel:

– se respectă și se ajută reciproc în îndeplinirea atribuțiilor, orice acțiune fiind întreprinsă exclusiv în vederea îndeplinirii obligațiilor Inspecției Judiciare care decurg din legi sau care rezultă din actele acesteia;

– facilitează îndeplinirea scopului Inspecției Judiciare și se abțin de la orice acte sau fapte de natură a pune în pericol realizarea obiectivelor acesteia.

Adunarea general a inspectorilor judiciari este alcătuită din totalitatea inspectorilor judiciari în funcție, acesata având următoarele atribuții

– dezbaterea raportului anual de activitate al Inspecției Judiciare;

– identificarea și dezbaterea problemelor de drept soluționate diferit în practica Inspecției Judiciare, propunând acțiuni în vederea unificării acesteia;

– alegerea membrilor comisiei de evaluare a activității profesionale a inspectorilor judiciari.

Adunarea generală este prezidată de inspectorul-șef, iar, în lipsa acestuia, de inspectorul-șef adjunct, ea fiind legal constituită în prezența a două treimi din inspectorii judiciari care o compun. De asemenea, la ședințele adunării generale pot fi invitate și alte persoane, care nu au drept de vot, iar hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Conform art. 41, inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat de Inspecția Judiciară, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeași durată, dintre judecătorii și procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură, care au funcționat cel puțin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, potrivit art. 70 din Legea nr. 317/2004 privind CSM.

De asemenea, numirea consilierilor juridici – personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Inspecției Judiciare se face prin ordin al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, ca urmare a concursului organizat INM, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Inspectorul-șef poate fi revocat din funcție de către Plenul CSM, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, potrivit Legii nr. 317/2004 privind CSM, în vreme ce restul persoanelor cu funcții de conducere pot fi revocate din funcție de inspectorul-șef, în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale.

Totodată, angajarea răspunderii disciplinare a inspectorilor judiciari se face în cazurile, condițiile și procedura prevăzută, pentru judecători și procurori, de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și de Legea nr. 317/2004 privind CSM.

Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare (Ordinul CSM nr. 134/2018) was last modified: decembrie 18th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.