Regulamentul de ordine interioară al parchetelor – modificări (OMJ nr. 2337/C/2018)

13 iun. 2018
Vizualizari: 1868
Actul modificatActul modificatorSumar
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin OMJ nr. 2.632/C/2014 

(M. Of. nr. 623 și 623 bis din 26 august 2014; cu modif. ult.)

OMJ nr. 2337/2018 pentru modificarea și completarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin OMJ nr. 2.632/C/2014 

(M. Of. nr. 477 din 11 iunie 2018)

modifică: art. 17, art. 41 pct. A, art. 43, anexa;

introduce: art. 7 pct. B lit. c^1), titlul III – „Organizarea și funcționarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” Cap. II, secț a 4-a, art. 24^1, art. 43^1-43^2, art. 80 alin. (3);

abrogă: art. 11 lit. f^1), Cap. VII de la titlul III – „Organizarea și funcționarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

 

În M. Of. nr. 477 din 11 iunie 2018, s-a publicat Ordinul ministrului justiției (OMJ) nr. 2337/2018 pentru modificarea și completarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.632/C/2014.

OMJ nr. 2337/2018 aduce modificări, dar și completări Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin OMJ nr. 2.632/C/2014  (M. Of. nr. 623 și 623 bis din 26 august 2014; cu modif. ult.).

Vă prezentăm, în continuare, modificările aduse respectivului act normativ:

 

Art. 7 pct. B lit. c^1) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (introdus prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7 pct. B, după lit. c) se introduce o nouă literă, lit. c^1), cu următorul conținut:

Funcțiile publice din cadrul parchetelor sunt următoarele:

(…)

La parchetele de pe lângă curțile de apel:

(…)

c^1) specialist;”.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

 

Art. 11 lit. f^1) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (abrogat prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 11, lit. f^1) se abrogă.

 

Art.  17 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (modificat prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 17 („Structura Secției de urmărire penală și criminalistică”) prevedea:

„În cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică funcționează:

Serviciul de urmărire penală:

a) Biroul de urmărire penală;

b) Biroul de criminalistică;

Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17 se modifică și va avea următorul conținut:

În cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică funcționează: 

Serviciul de urmărire penală:

a) Biroul de urmărire penală;

b) Biroul de criminalistică;

Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

Serviciul tehnic”.

 

Titlul III – „Organizarea și funcționarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, Cap. II secț. a 4-a din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (introdus prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la titlul III – „Organizarea și funcționarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, Cap. II, după secț. a 3-a,  se introduce o nouă secțiune, secț. a 4-a, cu următorul conținut:

Secțiunea a 4-a („Serviciul tehnic”)

 Art. 22^1  („Atribuțiile Serviciului tehnic”)

„(1) Serviciul tehnic exercită atribuțiile privind activitățile de supraveghere tehnică prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în condițiile legii. 

(2) Serviciul tehnic este condus de un procuror șef serviciu, care exercită următoarele atribuții: 

a) coordonează, controlează și îndrumă activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție măsurile care se impun; 

b) propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițiedetașarea și numirea ofițerilor și agenților de poliție judiciară în cadrul serviciului; 

c) exercită orice alte atribuții prevăzute de legi, regulamente și ordine sau stabilite din dispoziția conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

 

Art. 24^1 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (introdus prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 24,  se introduce un nou articol, art. 24^1 („Specialiștii în analiza informațiilor și percheziții informatice”) , cu următorul conținut:

„În cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică își desfășoară activitatea specialiști în analiza informațiilor și percheziții informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, care au următoarele atribuții: 

a) analizează, la solicitarea procurorului, informațiile specifice domeniului tehnologiei informației colectate, în condițiile legii, în cursul urmăririi penale;

b) efectuează, în prezența procurorului sau a organului de cercetare penală, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, percheziții în sistemele informatice;

c) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege, regulamente și ordine sau stabilite prin dispoziția procurorului ierarhic superior, în condițiile legii”.

 

Art. 41 pct. A din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (modificat prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 41 pct. A prevedea:

„În cadrul Secției parchetelor militare, funcționează:

A. Serviciul de urmărire penală și judiciar;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la 41 pct. A se modifică și va avea următorul conținut:

„În cadrul Secției parchetelor militare, funcționează:

A. Serviciul de urmărire penală și judiciar: 

a) Biroul de urmărire penală; 

b) Biroul judiciar”.

 

Art. 43 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (modificat prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 43 („Atribuții și conducere”) prevedea:

„(1) Procurorii din cadrul Serviciului de urmărire penală și judiciar au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale date prin lege în competența lor sau preluate de la parchetele militare ierarhic inferioare, în condițiile prevăzute de lege;

b) din dispoziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse și a actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București ori a soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de acesta și propun măsuri corespunzătoare, potrivit legii;

c) exercită atribuțiile prevăzute în art. 20 alin. (1) lit. c) și d) în cauzele de competență proprie;

d) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistență judiciară internațională, potrivit legii;

e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activități de urmărire penală, supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală specială și activitate judiciară;

f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice și îndrumă, în acest sens, procurorii militari de la parchetele militare;

g) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea față de inculpații arestați preventiv și propun măsuri corespunzătoare;

h) organizează activități comune cu Ministerul Apărării Naționale și celelalte structuri militare pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor;

i) centralizează și analizează datele și informațiile rezultate în urma acțiunilor de îndrumare și cooperare, precum și pe cele privind evenimentele la care se deplasează procurorii militari;

j) întocmesc analiza fenomenului infracțional și evoluția indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii și a celor primite de la parchetele militare;

k) elaborează metodologii criminalistice pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor de competența parchetelor militare;

l) organizează activitatea de cercetare criminologică, precum și de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează criminalitatea;

m) participă la judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cauzelor privind infracțiunile săvârșite de militari, cu înștiințarea prealabilă a instanței și a Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

n) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauzele penale judecate cu participarea procurorilor militari;

o) analizează hotărârile judecătorești penale definitive în care problemele de drept au fost soluționate diferit și fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;

p) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum și cauzele în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv;

q) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege și regulamente sau stabilite prin dispoziția conducerii secției și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Serviciul de urmărire penală și judiciar este condus de un procuror militar șef serviciu”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la 43 (Conducerea serviciului”) se modifică și va avea următorul conținut:

„Serviciul de urmărire penală și judiciar este condus de un procuror militar șef serviciu”.

 

Art. 43^1-43^2 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (introdus prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 43,  se introduc două noi articole, art. 43^1-43^2, cu următorul conținut:

Art. 43^1 („Biroul de urmărire penală”)  

„(1) Procurorii militari din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuții: 

a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în care unul dintre subiecții activi ai infracțiunii este militar, prevăzute la art. 56 alin. (4) și (5) raportat la art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală sau preluate de la parchetele militare ierarhic inferioare, în condițiile prevăzute de lege;

b) din dispoziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse și a actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București ori a soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de acesta și propun măsuri corespunzătoare, potrivit legii;

c) exercită atribuțiile prevăzute în art. 20 alin. (1) lit. c) și d) în cauzele de competență proprie;

d) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistență judiciară internațională, potrivit legii;

e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activități de urmărire penală și supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală specială;

f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice și îndrumă, în acest sens, procurorii militari de la parchetele militare;

g) analizează cauzele în care procurorii militari au dispus clasarea față de inculpațiiarestați preventiv și propun măsuri corespunzătoare;

h) organizează activități comune cu Ministerul Apărării Naționale și celelalte structuri militare pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul personalului militar și salariaților civili ai structurilor militarizate, conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constând în conferințe, seminare și alte acțiuni de colaborare sau cooperare;

i) centralizează și analizează datele șiinformațiile rezultate în urma acțiunilor de îndrumare și cooperare, precum și pe cele privind evenimentele la care se deplasează procurorii militari;

j) întocmesc analiza fenomenului infracționalșievoluția indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii și a celor primite de la parchetele militare;

k) elaborează metodologii criminalistice pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor de competența parchetelor militare;

l) organizează, pe baza datelor statistice proprii și a celor primite de la parchetele militare, activitatea de cercetare criminologică, precum și de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează criminalitatea în rândul personalului militar și salariaților civili ai structurilor militarizate;

m) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege și regulamente sau stabilite prin dispoziția conducerii secției și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) În cadrul Biroului de urmărire penală își desfășoară activitatea specialiști în analiza informațiilorșipercheziții informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, care exercită în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 241. 

(3) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror militar șef birou”. 

 

Art. 43^2 – Biroul judiciar 

„(1) Procurorii militari din cadrul Biroului judiciar au următoarele atribuții: 

a) participă la judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cauzelor privind infracțiunile săvârșite de militari, cu înștiințarea prealabilă a instanțeiși a Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; 

b) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauzele penale judecate cu participarea procurorilor militari; 

c) analizează hotărârile judecătorești penale definitive în care problemele de drept au fost soluționate diferit și fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii; 

d) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv în care procurorii militari au dispus trimiterea în judecată, iar instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum și cauzele în care s- a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv de către procurorii militari; 

e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare care efectuează activitate judiciară; 

f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege și regulamente sau stabilite prin dispoziția conducerii secției și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

(2) Biroul judiciar este condus de un procuror militar șef birou”.

 

Art. 80 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (introdus prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 80, după alin. (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul conținut:

(3) În cadrul Secției de urmărire penală își desfășoară activitatea specialiști în analiza informațiilor și percheziții informatice, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, care exercită în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 24^1”.

 

Anexa din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (introdus prin OMJ nr. 2337/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, vechea anexă se înlocuiește cu anexa are face parte integrantă din respectivul ordin.

 

Regulamentul de ordine interioară al parchetelor – modificări (OMJ nr. 2337/C/2018) was last modified: iunie 13th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.