Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară – modificări (OANCPI nr. 1207/2020)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 150, lit. f) prevedea:

„Documentația cadastrală de reapartamentare a UI conține:

(…)

f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare al condominiului;”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 164^1, alin. (1) prevedea:

„(1) În cazul în care se cere notarea urmăririi unui imobil care este înscris în cartea funciară pe numele debitorului menționat în titlul executoriu, iar debitorul a decedat anterior depunerii cererii de notare, urmărirea poate fi notată împotriva moștenitorilor în baza certificatului de moștenitor sau, după caz, în baza certificatului de calitate de moștenitor, care includ imobilul în masa succesorală”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 166 alin. (1), lit. a) prevedea:

„(1) Registratorul de carte funciară dispune în baza actului de adjudecare:

a) intabularea dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului, pentru executările începute în temeiul dispozițiilor Codului civil de la 1865;”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 176 prevedea:

„Art. 176

(1) În vederea înscrierii drepturilor de garanție asupra unei construcții viitoare, dreptul de proprietate asupra construcției viitoare se înscrie provizoriu în baza autorizației de construire.

(2) Ipoteca asupra unei construcții cu privire la care dreptul de proprietate este înscris provizoriu este, de asemenea, supusă înscrierii provizorii, cu excepția situației prevăzute de legea privind creditul ipotecar pentru investițiile imobiliare, când ipoteca este supusă intabulării. Creditorul ipotecar va putea să ceară înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de ipotecă.

(3) Înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra construcției se va justifica la cerere, în baza certificatului de atestare a edificării construcției emis în conformitate cu dispozițiile legale ori, după caz, în baza hotărârii judecătorești prin care s-a dispus recepția la terminarea lucrărilor. Dacă se justifică înscrierea dreptului de proprietate asupra construcției, se va justifica din oficiu și înscrierea dreptului de ipotecă.

(4) Justificarea altor înscrieri provizorii decât a celei privind dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare și a celor care depind de aceasta se face numai în baza înscrisurilor arătate la art. 899 alin. (2) și (3) din Codul civil. Prin hotărârea judecătorească de validare rămasă definitivă se înțelege hotărârea judecătorească definitivă de validare a ofertei de plată urmată de consemnațiune.

(5) Justificarea înscrierii provizorii se poate efectua și în temeiul înscrisului autentic prin care se constată îndeplinită condiția suspensivă sau rezolutorie care a condus la înscrierea provizorie a dreptului. Hotărârea judecătorească definitivă poate înlocui înscrisul autentic.

(6) Dacă a fost notat un drept convențional de preempțiune, terțul cumpărător poate cere înscrierea provizorie a dreptului cumpărat, sub condiția suspensivă a neînregistrării dovezii de consemnare a prețului la dispoziția vânzătorului de către preemptor în termen de 30 de zile de la data comunicării către acesta din urmă a încheierii de înscriere provizorie. Pentru efectuarea înscrierii provizorii nu se va cere acordul preemptorului. Încheierea prin care se dispune înscrierea provizorie se comunică din oficiu preemptorului indicat în notare”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 195, alin. (5) prevedea:

„(5) Măsura asiguratorie dispusă în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanța emisă de procuror, hotărârea instanței de judecată sau certificatul care cuprinde soluția pronunțată, însoțit de procesul-verbal de sechestru. Radierea notării se efectuează în baza:

a) ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecătorești care dispune ridicarea măsurii asigurătorii;

b) actului de adjudecare emis de executorul judecătoresc;

c) hotărârii judecătorești definitive pronunțate într-o acțiune în rectificarea cărții funciare;

d) certificatului emis de instanța de judecată, care să cuprindă soluția cu privire la dispunerea radierii sechestrului”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 229 alin. (1), lit. e) prevedea:

„(1) Documentația cadastrală întocmită pentru recepția planului parcelar și înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară conține următoarele documente:

(…)

e) copia extrasului de carte funciară sau copia cărții funciare, dacă este cazul;”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 255, alin. (1) prevedea:

„(1) Avizul se emite în două exemplare și se semnează de către inspectorul oficiului teritorial, respectiv consilierul CNC și de către inginerul-șef, respectiv coordonatorul comisiei de recepție din cadrul CNC”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 261, alin. (2) prevedea:

„(2) Toate informațiile și datele rezultate din măsurători trebuie arhivate de persoana autorizată, care este obligată să le prezinte la solicitarea oficiului teritorial. Dacă persoana autorizată nu prezintă informațiile solicitate, se prezumă că aceasta nu a efectuat măsurători la teren. În funcție de metodele și mijloacele de măsurare utilizate persoana autorizată va face dovada efectuării măsurătorilor, prin carnetul de teren, schița rețelei, descrierea punctelor noi de îndesire și de ridicare, rapoarte GPS, măsurători în format RINEX, rapoarte referitoare la preciziile determinate”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 266 alin. (1), lit. e) prevedea:

„(1) Documentația anexată la solicitarea recepției planului topografic necesar întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire sau desființare:

(…)

e) copia extrasului de carte funciară pentru informare;”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, cap. VII prevedea:

„Capitolul VII DISPOZIȚII CU PRIVIRE LA REALIZAREA ȘI VERIFICAREA MĂSURĂTORILOR GNSS STATICE ȘI CINEMATICE

7.1. Realizarea măsurătorilor GNSS statice

Art. 347

(1) În cazul realizării prin tehnologie GNSS a rețelelor geodezice de îndesire se utilizează metoda statică de măsurare.

(2) Coordonatele punctelor rețelelor geodezice de îndesire și de ridicare se obțin prin determinări relative la rețeaua geodezică națională spațială formată din stații GNSS permanente (Clasă A) și borne de îndesire (Clasă B sau Clasă C).

(3) Punctele rețelelor geodezice de ridicare se determină prin metoda statică sau rapid – statică. Rețeaua geodezică de ridicare trebuie să fie sprijinită pe minim două puncte din rețeaua geodezică națională spațială de clasă A, B sau C, într-una dintre următoarele variante: două stații GNSS permanente, două borne de clasă B sau C sau o bornă și o stație GNSS permanentă.

Art. 348

În cazul determinărilor GNSS statice se atașează documentației următoarele elemente în format digital:

– schița rețelei geodezice;

– fișierele în format RINEX rezultate în urma măsurătorilor efectuate, incluzând: denumirea punctului, înălțimea corectă și tipul de antenă GNSS și intervalul de înregistrare;

– rapoarte ale prelucrării vectorilor determinați, incluzând coordonatele relative și indicatorii de precizie pe componente, în format digital;

– coordonatele geodezice elipsoidale (B, L și hE) ale punctelor rețelei, în sistemul ETRS89.

7.2. Realizarea măsurătorilor GNSS cinematice

Art. 349

(1) În cazul determinării coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS, se utilizează una dintre următoarele metode de măsurare: (rapid)statică, cinematică sau pseudocinematică.

(2) În cazul realizării lucrărilor de specialitate pe suprafețe care depășesc două hectare, împreună cu punctele de detaliu se determină minimum două puncte de control. Aceste puncte sunt utilizate pentru autoverificare și se redetermină prin metoda cinematică, la un interval de minimum 30 de minute față de prima măsurătoare, sau prin metoda statică, urmărindu-se ca diferențele să se încadreze în toleranțele impuse.

(3) Pentru determinarea coordonatelor punctelor de control în lucrările de cadastru se măsoară fiecare punct în sesiuni de 2 minute cu o rată de colectare a datelor de 1 secundă, obținându-se o soluție medie. Dacă vizibilitatea sateliților este insuficientă sau sunt condiții de reflexie a semnalelor satelitare, timpul de observare trebuie prelungit pentru efectuarea de măsurători suplimentare în sesiuni diferite.

Art. 350

În cazul ridicărilor topografice pentru suprafețe care nu depășesc două hectare, după finalizarea ridicării topografice, se redetermină coordonatele a două puncte caracteristice de pe conturul proprietății, prin reinițializarea receptorului GNSS.

7.3. Verificarea măsurătorilor GNSS

Art. 351

Măsurătorile GNSS efectuate de persoanele fizice sau juridice autorizate se verifică la teren și la birou de către specialiștii oficiilor teritoriale sau ai Agenției Naționale.

Art. 352

(1) În cadrul verificării la teren a determinărilor GNSS statice, se analizează:

– modul de materializare și amplasare a punctelor rețelei geodezice de îndesire și/sau ridicare;

– modul de întocmire a descrierilor topografice.

(2) Verificarea la birou a determinărilor GNSS statice presupune parcurgerea următoarelor etape:

– se reprelucrează rețeaua, efectuând constrângerea acesteia pe minimum două stații permanente pentru a obține coordonatele punctelor noi în sistem ETRS89;

– valorile preciziilor coordonatelor punctelor rezultate în urma compensării rețelei constrânse trebuie să se încadreze în limitele impuse de specificul lucrării;

– coordonatele astfel obținute se transformă din sistemul ETRS89 în Stereo 1970 utilizând ultima versiune a aplicației TransDat, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale, www.ancpi.ro;

– se efectuează diferențele dintre coordonatele Stereo 70 obținute de persoana autorizată și cele obținute de oficiul teritorial prin parcurgerea etapelor descrise mai sus. Aceste diferențe trebuie să se încadreze în toleranțele impuse de specificul lucrării.

Art. 353

(1) Verificarea la birou a determinărilor GNSS cinematice presupune parcurgerea următoarelor etape:

– compararea fișierului de tip .log descărcat din receptorul GNSS utilizat la efectuarea determinărilor, cu fișierul de tip .log (detailed log) corespondent, existent în baza de date a ROMPOS, la care oficiul teritorial are acces. Se urmărește ca soluțiile obținute să fie fixate – de tip „fixed”, iar coordonatele din documentație să corespundă cu cele din baza de date ROMPOS.

– verificarea orientativă a ridicării topografice, prin suprapunerea conturului proprietății pe un suport cartografic existent în baza de date a oficiului teritorial.

(2) Prin verificarea la teren a determinărilor GNSS cinematice se urmărește verificarea poziției punctelor și a preciziei de determinare a acestora. Prin sondaj se redetermină un număr de aproximativ 5% din numărul total al punctelor din documentație. Ulterior se compară coordonatele obținute de persoana autorizată cu cele obținute de către inspector, urmărindu-se ca diferențele să se încadreze în normativele tehnice în vigoare și să fie în concordanță cu specificul lucrării în cauză”.