Reexaminare: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

Potrivit comunicatului de presă, în data de 3 noiembrie 2016, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Vă prezentăm, mai jos, conținutul integral al acelei cereri:

„Domnului Călin Popescu Tăriceanu

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind

unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției vizează eliminarea incompatibilității dintre funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean și funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților de interes local reglementate de Legea nr. 31/1990 sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990. De asemenea, se instituie compatibilitate între funcția de consilier local și cea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor în societățile comerciale de interes județean și național, pe de o parte, și între funcția de consilier județean și cea de reprezentant în adunarea generală a societăților comerciale de interes local și național, pe de altă parte. Totodată, se prevede că nu este retribuită activitatea aleșilor locali desfășurată în calitate de membru în consiliul de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație sau al unei entități de învățământ locale.

Este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilităților în funcție de noile realități sociale și de necesitatea protejării intereselor comunităților locale. Considerăm însă că intervențiile legislative nu trebuie să afecteze substanța acestui regim și trebuie să fie realizate într-o modalitate clară, previzibilă, astfel încât, pe de o parte, alesul local să-și poată conforma conduita, iar pe de altă parte să fie exclusă posibilitatea unei interpretări care să genereze o practică neunitară. Or, legea transmisă la promulgare nu răspunde acestor cerințe.

Astfel, modificările operate în conținutul literei d) corelativ cu abrogarea literei f), ambele din cadrul alin.(1) al art.87 (articolul unic pct. 1 și 2 din legea transmisă la promulgare), deși în aparență au ca scop punerea de acord a prevederilor Legii nr.161/2003 cu cele ale Legii nr. 215/2001, în realitate, lărgesc sfera societăților comerciale la care alesul local poate avea calitatea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor, depășind cadrul normativ stabilit prin Legea nr. 215/2001 și, prin aceasta, menținându-se necorelarea între cele două acte normative. În acest context, semnalăm că Legea nr. 215/2001 stabilește tipul de societăți comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 în care interesele unității administrativ-teritoriale sunt reprezentate, în timp ce modificarea propusă permite interpretarea că alesul local poate avea calitatea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor unei societăți comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990, fără vreo distincție în ceea ce privește interesul colectivității locale. În plus, aceste modificări nu indică nici sfera teritorială de desfășurare a activității economice de către aceste societăți.

Sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 și 4, pe de o parte, și a celor de la articolul unic pct. 3 și 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parțial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică și practică instituțională inconsecventă. Astfel, deși se menține incompatibilitatea alesului local cu funcția de membru al consiliului de administrație (articolului unic pct.1 și 4), prin completarea de la pct. 3 și 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație sau al unei entități de învățământ locale nu este retribuită. În acest context, semnalăm că, deși scopul acestor intervenții legislative este, practic, tot acela de a pune de acord prevederile Legii nr. 161/2003 cu cele ale  Legii nr. 215/2001, redactarea printr-o normă supletivă și nu printr-o excepție de la norma prohibitivă este de natură să mențină starea de incertitudine juridică cu privire la situația alesului local ce participă în calitate de membru al consiliului de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație sau de învățământ locale. În plus, sintagma „entitate economică” – formulare cu caracter general, ce include orice persoană juridică, de drept privat sau de drept public, cu scop patrimonial – este lipsită de claritate. În aceeași idee, a unei terminologii imprecise, semnalăm și că sintagma „entități de învățământ locale” nu se regăsește în conținutul Legii educației naționale nr. 1/2011 care face referire doar la unități și instituții de învățământ de stat, particulare și confesionale.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS – WERNER IOHANNIS”

Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul Administrației Prezidențiale (www.presidency.ro).