Reexaminare: Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

31 mart. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1804

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Potrivit comunicatului din data de 31 martie 2017, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

Mai jos, vă prezentăm conținutul integral al acelei cereri:

Conferintele Video Universul Juridic

„Domnului Călin Popescu Tăriceanu

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

 

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul

personalului de cercetare-dezvoltare

 

Prin legea transmisă la promulgare se completează Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, în sensul că după art. 35 se introduce un nou articol, art. 35¹, prin care vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare este stabilită la 65 de ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Considerăm însă, că soluția legislativă se îndepărtează de la politica de pensionare promovată de statul român atât prin norma generală (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), cât și prin norme speciale stabilite prin alte acte normative pentru diferite alte categorii profesionale. Acest aspect conduce, implicit, la necorelarea cu un ansamblu de acte normative care urmăresc, în fapt, punerea în aplicare a aceleiași politici publice, motiv pentru care se impune reexaminarea legii de către Parlament.

Astfel, deși vârsta de pensionare este stabilită la 65 de ani indiferent de sex și pentru alte categorii profesionale, acestea au posibilitatea de a se pensiona mai înainte de împlinirea acestei vârste, la cerere, în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 din această lege. Cu titlu de exemplu, precizăm că dispozițiile art. 391, art. 492 și art. 575 din Legea nr. 5/2006 privind reforma în domeniul sănătății, deși prevăd că vârsta de pensionare pentru medici, medici dentiști și farmaciști este de 65 de ani indiferent de sex, posibilitatea ca aceștia să se poată pensiona în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu este înlăturată, ci, dimpotrivă, prevăzută în mod expres.

De altfel, potrivit art. 284 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, ca regulă generală, personalul didactic beneficiază de pensie în condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensii care reglementează sistemul public de pensii, chiar dacă personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar, în anumite condiții, poate fi menținut ca titular în funcția didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere.

Totodată, anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are în vedere vârstele standard de pensionare și stagiile de cotizare pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.

Astfel, se poate observa că, deși gândite ca excepții de la regula generală stabilită de Legea nr. 263/2010 pentru anumite categorii profesionale, toate aceste situații prevăd în mod expres posibilitatea recurgerii la regula eșalonării atât a vârstei standard de pensionare cât și a stagiilor de cotizare, intenția fiind aceea a stabilirii unui regim juridic mai favorabil.

În concluzie, în condițiile în care legea transmisă la promulgare nu prevede pentru personalul de cercetare-dezvoltare posibilitatea de a se pensiona mai înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, la cerere, în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu se poate susține că soluția legislativă este de natură să le confere acestora un regim mai favorabil, ci dimpotrivă.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

 

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS – WERNER IOHANNIS”

Sursa informației

Reexaminare: Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare was last modified: martie 31st, 2017 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter