Redarea trunchiată în motivarea deciziei din apel a unor aspecte de fapt fără înlăturarea motivată a aspectelor contrare susținute de părțile în cauză (NCC, NCPC)

25 feb. 2021
Vizualizari: 859
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1408/2020

NCPC: art. 248 alin. 1, art. 425 alin. 1 lit. b), art. 477, art. 478, art. 488 pct. 8; NCC: art. 2523

În primul rând, Înalta Curte constată că, deși recurenta-reclamantă susține ca fiind incident motivul de casare reglementat de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. referitor la aplicarea greșită a normelor de drept material, în susținerile sale, prin care dezvoltă argumentele privind nelegalitatea deciziei recurate, face referire și la împrejurarea că instanța de apel a reținut motive străine de natura pricinii, contradictorii, respectiv cele privind dreptul de proprietate al reclamantei asupra platformei betonate, critică ce se subsumează practic motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., precum și faptul că în condițiile în care s-a pronunțat asupra excepției prescripției nu putea analiza și fondul cauzei (critică subsumată motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.).

Aceste critici sunt întemeiate, în sensul că Înalta Curte constată că în considerentele deciziei recurate, deși instanța de apel a soluționat apelul pârâtei SC B. SRL împotriva sentinței civile nr. 1191/28.06.2018, pronunțând o soluție de admitere, cu consecința schimbării în tot a sentinței pronunțate în primă instanță, în sensul respingerii ca prescrise a cererii de chemare în judecată, în motivare face unele referiri la fondul dreptului de proprietate al reclamantei.

O atare motivare a hotărârii încalcă, pe de o parte, dispozițiile procedurale reglementate de art. 248 alin. 1 C. proc. civ., sub aspectul necesitării soluționării cu prioritate a excepțiilor procesuale (cum este în cauză excepția prescripției, care a fost admisă de către instanța de apel), fapt ce face de prisos cercetarea în fond a cauzei, astfel că prin inserarea în considerente a unui raționament juridic ce privește analiza în fond a dreptului de proprietate al reclamantei asupra platformei betonate s-au încălcat aceste forme de procedură privind modul de soluționare a excepțiilor.

De asemenea, prin acest mod de formulare a considerentelor, care practic contrazic soluția dată exclusiv asupra prescripției dreptului material la acțiune, deoarece se referă la aspecte nejudecate de către instanță, instanța de apel a încălcat și normele procedurale referitoare la motivarea hotărârii (art. 425 alin. 1 lit. b) C.proc.civ.) în ce privește ”… motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția…”.  În acest sens, se constată că deși soluția dată a fost ”Respinge cererea ca prescrisă…”, considerentele se referă la inexistența unei ”aparențe a dreptului de proprietate al reclamantei…” ori la faptul că reclamanta nu ”și-a probat legitimitatea … unui drept de proprietate”, ceea ce încalcă exigențele procedurale impuse de textul mai sus evocat.

Așa cum susține și recurenta-reclamantă, instanța de apel a încălcat și limitele învestirii, prin inserarea în considerentele deciziei a unor argumente privind inexistența unui drept de proprietate, cătă vreme cererea de chemare în judecată nu avea ca obiect revendicarea unui bun imobil (platforma betonată), ci valorificarea unui drept de creanță (acțiune personală) constând în contravaloarea lipsei de folosință asupra acestei platforme betonate, situație în care, riguros exact, nu se pune problema dreptului de proprietate însuși (pe calea unei acțiuni reale în revendicare), cu atât mai mult cu cât nici dosarul nr. x/100/2008, la care instanța de apel face referire, nu a avut ca obiect revendicarea platformei betonate.

Și cu privire la aceste considerente, hotărârea instanței de apel este nelegală, de vreme ce aspectele privind prescripția dreptului la acțiune, în sens material, pentru valorificarea unui drept de creanță nu privesc, de plano, analiza în fond a dreptului de proprietate asupra imobilului, cu atât mai mult cu cât soluția dată a fost aceea de a respinge cererea introductivă ca prescrisă.

Toate aceste încălcări ale instanței de apel atrag incidența sub două aspecte a motivului reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., în sensul încălcării normelor de procedură privind soluționarea excepțiilor (art. 248 alin. 1 C. proc. civ.), precum și a celor privind conținutul hotărârii (art. 425 alin. 1 lit. b C.proc.civ.), astfel că recursul reclamantei va fi admis.

De asemenea, pornind de la aceste încălcări, practic este incident și motivul de casare privind motivarea contradictorie a hotărârii (art. 488 pct. 6 C.proc.civ.) de vreme ce instanța de apel, deși a pronunțat soluția ca efect al admiterii apelului pârâtei și al schimbării sentinței apelate în sensul admiterii excepției prescripției și respingerii cererii ca prescrise, a motivat hotărârea cu argumente ce țin de lipsa legitimității dreptului de proprietate asupra imobilului, ceea ce depășea limitele analizei procedurale a excepției, după cum am dezvoltat mai sus.

Mai mult, așa cum susține și recurenta-reclamantă, considerentele instanței de apel cuprind o motivare neclară și omisivă și în ceea ce privește analiza momentului de la care începe să curgă prescripția dreptului material la acțiune, în raport de dreptul subiectiv de creanță ce se dorește a fi valorificat în cauză, fapt ce conduce la concluzia aplicării greșite și a normelor de drept material reglementate de art. 2523 C.civ. (trecute eronat de către instanța de apel ca fiind art. 2523 C. civ.) sub aspectul clarificării momentului la care reclamanta putea pretinde de la pârâtă sumele de bani solicitate pe cale de acțiune, caz în care este incident și motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 8 C.proc.civ.

În această privință, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a făcut o analiză motivată a susținerilor apelantei-reclamante în ce privește aplicarea art. 2523 C.civ., în sensul nașterii dreptului la acțiune de la momentul pierderii posesiei asupra platformei betonate, iar nu de la momentul pronunțării deciziei de către Curtea de Apel Cluj (29.11.2010), ceea ce conduce la concluzia că sub acest aspect lipsește motivarea deciziei asupra criticilor și apărărilor formulate în apel.

Redarea trunchiată în motivarea deciziei din apel a unor aspecte de fapt, fără înlăturarea motivată a aspectelor contrare susținute de părțile în cauză, nu este de natură a suplini motivarea hotărârii sub aspectul criticilor formulate, care trebuie să se refere în special la încălcările săvârșite de către prima instanță, deoarece apelul este o a doua etapă a judecății, un al doilea grad de jurisdicție supus unor rigori speciale, iar acesta nu presupune de plano o reluare a analizei situației de fapt, în lipsa aprecierii, în prealabil, ca fondate a unor critici formulate în apel (art. 477 și art. 478 C.proc.civ.).

Așadar, Înalta Curte a constatat că sunt incidente motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5, pct. 6 și pct. 8 C.proc.civ., astfel că a admis recursul reclamantei, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Sursa informației: www.scj.ro.

Redarea trunchiată în motivarea deciziei din apel a unor aspecte de fapt fără înlăturarea motivată a aspectelor contrare susținute de părțile în cauză (NCC, NCPC) was last modified: februarie 23rd, 2021 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.