Recurs respins. Răspunderea pentru defectele de calitate apărute din culpa executantului. Încălcarea efectivă a ordinii publice (NCPC, L. nr. 10/1995, L. nr. 449/2003)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 3733/2018

NCPC: art. 453 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 8, art. 496, art. 608 alin. (1) lit. f) și h); L. nr. 10/1995: art. 25 – 30; L. nr. 449/2003: art. 10, art. 11, art. 22

Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată, în raport de motivele invocate, constată că recursul recurentei-pârâte B. S.R.L. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin demersul judiciar formulat la tribunalul arbitrai reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 10.690 RON reprezentând contravaloarea mărfii livrată și remedierea la imobilul situat în Târgu Mureș str. Gh. Marinescu a defectelor calitative ale mărfii, apreciind că în speță sunt incidente prevederile art. 25, 29 și 30 din Legea nr. 10/1995, care reglementează răspunderea pentru defectele de calitate apărute din culpa executantului.

Tribunalul arbitrai a admis în parte acțiunea, în ceea ce privește plata suinei cu titlu de garanție legală de conformitate, apreciind că litigiul se poartă între un consumator și un profesionist și decurge dintr-un contract de vânzare-cumpărare de produse, fiind guvernat de Legea nr. 449/2003.

Hotărârea arbitrală a fost desființată pentru motivele prevăzute de art. 608 alin. (1) pct. f și h C. proc. civ., cauza fiind trimisă spre rejudecare tribunalului arbitrai.

Un prim motiv de nelegalitate a vizat critica reclamantului privind încălcarea principiului disponibilității, pricina fiind analizată prin prisma altui temei al acțiunii decât cel formulat de reclamant și anume răspunderea pentru viciile ascunse ale bunului vândut în temeiul dispozițiilor art. 25 – 30 din Legea nr. 10/1995.

Al doilea motiv de nelegalitate a vizat modul în care tribunalul arbitrai a înțeles să aplice dispozițiile art. 10 și 11 din Legea nr. 449/2003 și să stabilească răspunderea pârâtei pentru lipsa de conformitate a bunului vândut.

Recurenta-pârâtă a invocat prin cererea de recurs, motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., criticile vizând legalitatea hotărârii tribunalului arbitrai.

Se susține că tribunalul arbitrai a admis acțiunea doar în limita a ceea ce s-a reclamat, principiul disponibilității nefiind încălcat. De asemenea, se arată că motivul de nulitate privind încălcarea bunelor moravuri și a ordinii publice nu poate cuprinde aspecte privind stabilirea situației de fapt.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Analizând decizia atacată, se constată că instanța investită cu acțiunea în anulare a ajuns la concluzia încălcării principiului disponibilității și a lipsei de analiză prin prisma obligației de garanție asumată, fără a porni de la reexaminarea probelor administrare și stabilirea unei situații de fapt, ceea ce constituie o abordare legală a acestei modalități specifice de exercitare a controlului judecătoresc.

Cu alte cuvinte, instanța nu a realizat un examen pe fond al hotărârii și o reapreciere a probelor administrate, ci a observat petitul cererii de chemare în judecat, temeiul acesteia și motivarea instanței, apreciind că instanța s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut, greșit fiind respins ca rămas fără obiect petitul subsidiar.

Se constată că reclamantul nu a solicitat ca remediu reducerea corespunzătoare a prețului, tribunalul arbitrai analizând sub această formă cererea reclamantului și admițând în parte acțiunea.

De asemenea, s-a admis în parte cererea acordând suma de 2.994,18 RON cu titlu de garanție legală de conformitate.

În ceea ce privește incidența motivului de desființare legat de încălcarea motivului de ordine publică, în mod legal s-a reținut că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 449/2003 protejează interesele generale ale consumatorilor, reprezentând dispoziții de ordine publică care au fost nesocotite.

Instanța investită cu soluționarea acțiunii în anulare a explicitat în ce măsură au fost încălcate de tribunalul arbitrai, în condițiile în care tribunalul arbitrai nu a efectuat nicio analiză prin prisma obligației de garanție asumată.

În consecință, din considerentele sentinței, în raport cu circumstanțele concrete ale speței rezultă încălcarea efectivă și corectă a ordinii publice.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte în temeiul art. 496 C. proc. civ. va respinge prezentul recurs, menținând ca legală Sentința civilă nr. 67 din 27 iunie 2017 a Curții de Apel Târgu Mureș.

În raport de dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va admite cererea intimatului A. și va dispune obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de exercitarea prezentei căi de atac, astfel cum au fost justificate.

Sursa informației: www.scj.ro.