Recurs formulat împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate. Respingerea recursului ca nefondat

• Legea nr. 47/1992: art. 29 alin. (1)
• NCPP: art. 250 alin. (4) şi (6)
• NCPP: art. 275 alin. (2)

În cauză se efectuează urmărirea penală față de D., E., F., G., B., H., B., care au calitatea de inculpați, în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și colectare, deținere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere și vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 927 din 11 noiembrie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând recursul declarat de petenții A., B. și C. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 250 alin. (4) și (6) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, se observă că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

– excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

– excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

– excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

– excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În ceea ce privește primele trei condiții, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată de recurenții A., B. și C. într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, are în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. 250 alin. (4) și (6) din C. proc. pen., iar textele de lege criticate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la condiția privind legătura normei ce face obiectul excepției cu soluționarea cauzei, Înalta Curte reține că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța în cauză.

În speță, prin Încheierea nr. 292/DL din 29 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel, secția I penală, în Dosarul nr. x/2019 a fost respinsă, ca inadmisibilă contestația formulată de către contestatorii A., B. și C. împotriva încheierii din 07.08.2019 a Tribunalului Ialomița, iar excepția de neconstituționalitate invocată vizează dispozițiile art. 250 alin. (4) și (6) din C. proc. pen.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că recurenții au înțeles să solicite sesizarea Curții Constituționale, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (4) și (6) din C. proc. pen., într-o cale de atac inadmisibilă, iar dispozițiile invocate nu au legătură cu soluționarea cauzei, criticile invocate nu vizează dispoziții legale referitoare la admisibilitatea căii de atac formulate.

Sub acest aspect, se reține că, atât în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în M. Of. nr. 324/14.05.2012 și Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în M. Of. nr. 242/7.04.2011), cât și în doctrină, s-a reținut că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă, este, de asemenea, inadmisibilă în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția.

Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (4) și (6) din C. proc. pen. nu îndeplinește una din condițiile cumulative prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, și anume nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții B., C. și A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 250 alin. (4) și (6) din C. proc. pen. din cuprinsul Încheierii nr. 292/DL din data de 29 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenții la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.