Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală. Apel respins ca inadmisibil (NCPP, Constituția României)

3 feb. 2020
Vizualizari: 557
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 273/A/2018

NCPP: art. 2, art. 275 alin. (2), art. 340, art. 341 alin. (8), art. 421 pct. 1 lit. a), art. 426, art. 431, art. 452 alin. (1); Constituția României: art. 126, art. 129

Contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo).

Potrivit art. 426 C. proc. pen., se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;

b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;

c) când hotărârea a fost pronunțată de un alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;

d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;

e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;

f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;

g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;

i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Potrivit art. 431 C. proc. pen., instanța examinează admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, în camera de consiliu, verificând dacă aceasta este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestația este din cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care nu sunt la dosar.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de lege, invocarea de motive care se sprijină pe cazurile prevăzute în art. 426 C. proc. pen., precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate, iar examinarea temeiniciei contestației în anulare nu poate avea loc decât ulterior procedurii admisibilității în principiu. Prin urmare, dacă nu este îndeplinită una dintre cerințele de a căror îndeplinire cumulativă este condiționată admiterea în principiu, contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.

Astfel, instanța care procedează la judecarea contestației în anulare verifică îndeplinirea următoarelor condiții: dacă cererea se referă la o hotărâre penală definitivă supusă contestației în anulare; dacă cererea a fost făcută în termenul prevăzut de lege; dacă se întemeiază pe un caz din cele prevăzute în art. 426 C. proc. pen., dacă sunt dovezile necesare sau sunt invocate dovezile care confirmă acest caz.

În esență, Înalta Curte reține următoarea succesiune a cauzelor petentului care au generat promovarea căii de atac a contestației în anulare respinsă ca inadmisibilă, iar apoi prezenta cale de atac și ea inadmisibilă, deoarece legea procedural penală nu o prevede.

Petentul a formulat inițial o plângere penală, care s-a soluționat prin ordonanța nr. x/P/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, printr-o soluție de clasare. Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere la prim procuror care a fost respinsă prin ordonanța nr. 8/II/2/2017.

Împotriva acestor ordonanțe, petentul a formulat plângere în temeiul art. 340 C. proc. pen. la Judecătoria Întorsura Buzăului care prin încheierea nr. 23 din data de 03.04.2017, pronunțată în Dosarul nr. x/248/2017, a respins-o.

Împotriva acestei încheieri care este definitivă potrivit art. 341 alin. (8) C. proc. pen., a formulat contestație, respinsă ca inadmisibilă prin încheierea nr. 1 din data de 03.01.2018 a Judecătorului de cameră preliminară, din cadrul Tribunalului Covasna.

Împotriva acestei din urmă încheieri a formulat cerere de revizuire care a fost respinsă ca inadmisibilă, prin sentința penală nr. 3/CC din data de 14.02.2018 a Tribunalului Covasna, având în vedere că potrivit prevederilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen. pot fi atacate pe această cale extraordinară de atac, doar hotărârile prin care s-au soluționat fondul cauzei, atât pe latură civilă, cât și pe latură penală. S-a mai arătat că ceea ce s-a atacat pe calea revizuirii este o încheiere, prin care nu s-a soluționat fondul, ci s-a respins tot ca inadmisibilă calea de atac a contestației, deoarece nu era prevăzută de legea penală.

Ulterior, petentul a formulat apel și împotriva sentinței penale nr. 3/CC din data de 14.02.2018 a Tribunalului Covasna, acesta fiind respins ca inadmisibil, prin decizia penală nr. 269/Ap din 3 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/119/2018.

Împotriva acestei din urmă decizii, a formulat contestație în anulare petentul, aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă, prin decizia apelată, respectiv prin decizia penală nr. 446/Ap din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția penală.

Având în vedere istoricul acțiunilor formulate de către petentul care au la bază o plângere împotriva soluției de clasare dispusă de procuror, Înalta Curte constată că decizia penală nr. 269/Ap din 03.05.2018 a Curții de Apel Brașov pronunțată în Dosar penal nr. x/119/2018 nu poate fi atacată prin intermediul contestației în anulare și, pe cale de consecință, nici decizia pronunțată în această cale extraordinară de atac (cea a contestației în anulare – decizia penală nr. 446/Ap din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția penală), legea procedural penală neprevăzând o astfel de posibilitate. De altfel, prima instanță a menționat în dispozitivul deciziei apelate că aceasta este definitivă.

Potrivit prevederilor art. 2 C. proc. pen., procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute de lege, prin urmare o cale de atac trebuie să fie prevăzută de lege.

Deoarece C. proc. pen. nu a prevăzut posibilitatea exercitării căii de atac a contestației în anulare împotriva deciziei penale nr. 269/Ap. din 3 mai 2018 a Curții de Apel Brașov pronunțată în Dosarul nr. x/119/2018, cu atât mai mult nu se poate exercita o cale de atac împotriva împotriva deciziei penale nr. 446/Ap din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția penală.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

În consecință, având în vedere cele mai sus enunțate, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil apelul declarat de apelantul A. împotriva deciziei penale nr. 446/Ap din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția Penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală. Apel respins ca inadmisibil (NCPP, Constituția României) was last modified: ianuarie 26th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.