Despre
- Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la lucrătoarele și îngrijitoarele la domiciliu în UE
- Deputații cer o „profesionalizare” a muncii la domiciliu
- 2,5 milioane de oameni sunt angajați ca lucrători la domiciliu în UE, 88% fiind femei
Lucrătorii și îngrijitorii la domiciliu, cei mai mulți fiind femei imigrante, ar trebui să primească un statut oficial în UE, este de părere Parlamentul European. Recunoașterea muncii lor ca fiind un serviciu „real” ar descuraja exploatarea, munca forțată și traficul de persoane, spun deputații în rezoluția votată joi. Deputații recomandă stabilirea unor modele ușor de gestionat pentru relațiile angajator-lucrător, citând exemplele din Belgia și Franța, pentru a elimina precaritatea și munca nedeclarată la domiciliu.
„Lucrătorii și îngrijitorii la domiciliu ne ajută să ne urmăm carierele și să ne bucurăm de viața socială. Le încredințăm casele, copiii, părinții. Dar ei sunt invizibili, nedeclarați, victime ale insecurității și excluderii sociale. Cei mai mulți sunt femei; ele lucrează ore suplimentare fără zile libere, fără asigurare medicală și fără contribuții la pensie”, a spus raportorul Kostadinka Kuneva.
„Populația noastră în curs de îmbătrânire și faptul că femeile intră pe piața muncii înseamnă că avem și mai mare nevoie de ele. Totuși statele membre continuă să le permită să muncească în economia gri”, a mai spus ea.
Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la lucrătoarele și îngrijitoarele la domiciliu în UE (2015/2094(INI)) a fost votată cu 279 voturi la 105, cu 204 abțineri.
Demnitate pentru lucrătorii la domiciliu
Lucrătorii și îngrijitorii la domiciliu ar trebui incluși în toate legile naționale privind munca, sănătatea, asigurările sociale și prevenirea discriminării și ar trebui să poată să se alăture sindicatelor, arată textul. Mai mult, statele membre ar trebui să asigure un acces mai mare la îngrijire de calitate și ieftină, de exemplu pentru copii sau bătrâni, pentru a reduce angajarea îngrijitorilor ilegal, dar ar trebui să ofere și opțiuni legale și viabile de carieră pentru acești lucrători la domiciliu, în serviciile sociale.
Deputații cer o „profesionalizare” a muncii la domiciliu pentru a transforma munca precară și nedeclarată a femeilor în locuri de muncă recunoscute, care le-ar oferi și drepturi la protecție. Ei mai cer Comisiei și să propună un cadru pentru recunoașterea statutului îngrijitorilor neprofesionali care să le ofere venituri și protecție socială pe durata prestării activității.
Lupta împotriva muncii la negru, traficului și abuzului la adresa femeilor migrante
Majoritatea lucrătorilor și îngrijitorilor la domiciliu sunt femei migrante, iar dintre ele cele mai multe sunt în situații neclare, se arată în text, care arată în incluziunea lor socială și culturală este ușurată de integrarea pe piața muncii.
Doar metode adecvate de inspecție și penalități potrivite ar putea opri traficul de persoane și exploatarea financiară a lucrătorilor la domiciliu, mai spun deputații.
Deputații citează „cecurile de servicii” din Belgia și „cecul universal pentru prestări de servicii” din Franța ca exemple de modele de succes cu impact pozitiv asupra condițiilor sociale și de muncă ale lucrătorilor din acest sector, cerând statelor membre să aibă în vedere măsuri care să încurajeze utilizarea lucrătorilor la domiciliu declarați.
2,5 milioane de oameni sunt angajați ca lucrători la domiciliu în UE, 88% fiind femei, conform Organizației Internaționale a Muncii.
