Războiul din Ucraina şi criza alimentară impun renegocierea PNRR

30 mai 2022
Vizualizari: 409

Un interviu acordat de șeful diplomației de la Moscova, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, postului francez de televiziune TF1 este comentat de presa din Europa. Ministrul Lavrov vorbește despre viitorul regiunilor Donețk și Lugansk, dar și al altor teritorii din Ucraina, unde s-au purtat lupte foarte grele.

Eliberarea Donbasului este o «prioritate necondiționată» a operațiunii speciale din Ucraina, în timp ce locuitorii din restul teritoriilor unde are loc aceasta vor trebui «să își decidă singuri viitorul»”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

„Ei ar trebui să decidă singuri în ce mediu vor continua să existe: în cel creat de președintele Zelenski – interzicând educația rusă, mass-media, cultura, folosirea limbii ruse în viața de zi cu zi – sau într-un altul în care vor putea să-și crească copiii așa cum vor ei, nu cum vor Zelenski și echipa sa”, a mai spus Lavrov, citat de agenția rusă de știri, notează Digi 24.

Lavrov a spus în schimb că operațiunea din Ucraina era «inevitabilă».

Știți, spre deosebire de colegii noștri occidentali, noi nu căutăm o demonstrație de forță. Nu căutăm aprobare sau succes pentru acțiunile pe care le întreprindem pe scena internațională. Facem ceea ce suntem obligați să facem: protejăm oamenii și protejăm limba rusă, care a fost discriminată și atacată în mod direct de regimurile succesive din Ucraina, atât sub Poroșenko, cât și sub Zelenski. Protejăm Ucraina de nazificare, care are loc de mulți ani, cu complicitatea directă a Occidentului. Occidentului nu i-a păsat ce s-a întâmplat cu limba rusă, cu educația rusă, cu presa rusă, care au fost interzise prin lege. (…) Timp de mulți ani am îndemnat Occidentul să nu facă din Ucraina o țară antirusească. Cu alte cuvinte, amenințarea directă la adresa frontierelor noastre – împotriva căreia am avertizat de mulți ani – a fost complet ignorată. De aceea, operațiunea noastră militară a fost inevitabilă”, a arătat ministrul Lavrov, scrie Digi 24.

„Obiectivul nostru evident este, desigur, să scoatem armata ucraineană și batalioanele ucrainene din regiunile Donețk și Lugansk. În ceea ce privește restul teritoriilor din Ucraina, unde există oameni care nu doresc să rupă legăturile cu Rusia, decizia va aparține oamenilor din acele regiuni. Nu cred că vor fi fericiți să se întoarcă sub un regim neonazist care este complet rusofob. Este la latitudinea poporului însuși să decidă”, a mai spus Lavrov, notează Digi 24.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, susține renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atât în ceea ce privește agricultura, când și în privința procentului din PIB alocat sistemului public de pensii.

„Ați văzut că ne-au dat dreptate (cei de la Comisia Europeană – n.r.) cu toate că au fost niște aprigi miniștri și prim-miniștri ai României care au zis că nu se va renegocia PNRR. Înseamnă că nu trăim în același timp. (…) Nu pot să fiu de acord – și am văzut că domnul Boloș a venit în timp real cu anumite modificări și anumite abordări – ce facem, dăm în continuate trei-patru miliarde de euro pentru sute de kilometri de piste de bicicletă și consultanță sau încercăm să renegociem și ce au greșit în acel moment, nici nu mai știu cine era ministru, Oros, să nu prinzi niciun euro la agricultură când provocarea cea mai mare la nivel mondial, în acest moment, este agricultura. Deci e un context pe care România u trebuie să-l piardă. Cu adevărat, trebuie să mergi profesionist, cu argumente și să convingi Comisia că asta este calea”, a declarat Marcel Ciolacu, duminică, la Prima Tv, scrie News.ro.

Întrebat dacă PNRR va fi renegociat pe partea care include pensiile, liderul PSD a răspuns: «Dar nu numai pe partea de pensii, sunt cu totul și cu totul alte provocări în acest moment, după această criză energetică (…) Despre ce vorbim? Nu putem să stăm cu pensiile nemodificate 49 de ani, în 9,4 (la sută din PIB-n.r.), când media europeană e 12%. Și ne-au dat dreptate și vom veni cu o reformă a pensiilor sustenabilă. Nu putem lăsa românii cu o pensie de 1600 de lei. Îi condamnăm la moarte?», mai notează News.ro.

În timp ce Guvernul Ciucă face un bilanț pozitiv al propriei guvernări, europarlamentarul Corina Crețu scrie despre fondurile europene care nu pot fi încă accesate de România din cauza nefinalizării unor proceduri.

„România nu are încheiate și negociate cu Comisia Europeană nici Acordul de Parteneriat, nici Programele Operaționale, deși fondurile pentru 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021”, a scris, duminică, europarlamentarul Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook, notează Agerpres.

Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de buget pentru perioada 2021-2027. Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde euro – din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde euro. Deci, cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua in care Regulamentul de folosire a acestor țări a fost publicat în Jurnalul European. Cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR. Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaționale – care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”, a notat pe Facebook, Corina Crețu, mai scrie Agerpres.

Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a contestat cu recurs, vineri, mandatul de arest la domiciliu aplicat în privința ex-Președintelui Republicii Moldova. Procurorii cer arest preventiv pentru 30 de zile.

„Procurorii și-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanței de judecată. Or, la eliberarea mandatului de arestare la domiciliu în privința persoanei vizate, însăși instanța a constatat existența bănuielii rezonabile de comitere de către persoana învinuită a infracțiunilor imputate și prezența în speță a riscurilor invocate și susținute prin probele anexate la demers, precum și cele prezentate suplimentar în ședință de judecată de către procurori și anume: riscul eschivării de la organul de urmărire; riscul împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale; riscul săvârșirii de noi infracțiuni și riscul provocării dezordinilor publice”, au mai transmis procurorii, scrie News.ro.

„Aceștia(n.n. procurorii) anunță că ședința de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc la data de 31 mai 2022, începând cu ora 13.00”, mai arată News.ro.

 „Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat duminică că a convenit asupra unui nou contract de furnizare de gaze pe trei ani în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin”, notează Reuters, citat de Cotidianul.

„Nu pot vorbi acum despre preț, toate detaliile vor fi convenite cu Gazprom”, a declarat Vucic reporterilor, scrie Cotidianul.

„Contractul de furnizare de gaze pe 10 ani al Serbiei cu Gazprom expiră la 31 mai. Vucic a mai spus că a discutat cu Putin despre extinderea spațiului de stocare a gazelor în țara sa.(…) În 2008, țara și-a pus sectoarele de gaz și petrol în mâinile companiilor rusești. Gazprom Neft și Gazprom dețin împreună o participație majoritară în singura companie petrolieră a țării, în timp ce Gazprom este acționarul majoritar al singurei instalații de depozitare a gazelor din țară”, mai notează Cotidianul.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Seară liniștită!

 

 

Războiul din Ucraina și criza alimentară impun renegocierea PNRR was last modified: mai 30th, 2022 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: