Răspunderea patrimonială pentru pagubele produse angajatorului. Admiterea excepţiei inadmisibilităţii și respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil

31 mai 2022
Vizualizari: 894
  • C. muncii: art. 274
  • Legea nr. 304/2004: art. 36 alin. (3)
  • Legea nr. 53/2003: art. 266
  • Legea nr. 53/2003: art. 269
  • Legea nr. 62/2011: art. 208
  • NCPC: art. 248 alin. (1)
  • NCPC: art. 457 alin. (1)
  • NCPC: art. 483 alin. (2)
  • NCPC: art. 489 alin. (3)
  • NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 4
  • NCPC: art. 95 pct. 1

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, reclamantul U.A.T. Orașul Călimănești, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 965.935,67 RON, cu titlu de pretenții.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1116 din 22 aprilie 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

La termenul din 22 aprilie 2021, completul de filtru, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția nulității, invocată de intimat, prin întâmpinare, Înalta Curte reține că aceasta nu se mai impune a fi analizată, întrucât excepția inadmisibilității căii de atac se impune cu prioritate a fi soluționată.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 2861/2020 din 19 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

În speță, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă la 5 septembrie 2016.

Prin încheierea nr. 9 din 25 ianuarie 2017 Tribunalul Vâlcea a admis excepția de necompetență funcțională a secției a II-a Civile, reținând în considerente că natura litigiului derivă din executarea de către pârât a mandatului de primar al UAT Orașul Călimănești, precum și interpretarea legală dată de instanța supremă dispozițiilor aplicabile raporturilor dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, concluzionând că instanța căreia îi revine competența să soluționeze prezentul litigiu este cea specializată în soluționarea litigiilor de muncă, potrivit art. 95 pct. 1 C. proc. civ. raportat la art. 266, art. 269 din Legea nr. 53/2003, art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011 coroborate cu cele ale art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de muncă, se reține incidența în speță a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., care stipulează că, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Referitor la aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 Codul muncii.

Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia nr. 2861/2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Prin urmare, decizia civilă nr. 2861/2020 din 19 octombrie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost soluționată cererea de apel, ce face obiectul prezentului recurs este o hotărâre definitivă.

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.”

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Dreptul de a exercita o cale de atac este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiași hotărâri, deci nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Opinia raportorului este în sensul că recursul este inadmisibil, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri, care nu se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Constatând, deopotrivă, că nu sunt nici motive de ordine publică, ce ar putea fi invocate din oficiu, de către instanța de recurs, conform art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textului de lege invocat, va admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL CĂLIMĂNEȘTI împotriva deciziei nr. 2861/2020 din 19 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Răspunderea patrimonială pentru pagubele produse angajatorului. Admiterea excepției inadmisibilității și respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil was last modified: mai 31st, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.