Răspundere delictuală. Despăgubiri. Recurs (NCPC; CEDO)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 2323/2015

NCPC: art. 295, art. 312 alin. (1); CEDO: art. 6 parag. 1

Examinând acest motiv de recurs, Înalta Curte are în vedere, în exercitarea controlului judiciar, că instanța de apel conform art. 295 C. proc. civ. trebuie să verifice, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.

Într-adevăr, obligația instanței de a menționa în mod expres și explicit în considerentele hotărârii date motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței în soluția pronunțată, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților apare ca esențială din perspectiva dispozițiilor articolului 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., constituind un procedeu apt să înlăture orice arbitrariu, să convingă părțile din litigiu de temeinicia și legalitatea unei decizii, în sfârșit, să facă posibilă exercitarea controlului judecătoresc.

Or, în cauză, Înalta Curte observă că instanța de apel a examinat motivele de apel formulate de reclamantă, apărările și susținerile părților în litigiu, instanța de prim control judiciar arătând, prin argumente pe larg expuse că, în contextul soluției legale de respingere pe fond a acțiunii, criticile reclamantei din apel formulate în privința antrenării răspunderii delictuale a statului în legătură cu mecanismul de plată a despăgubirilor stabilite prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005 se vădesc a fi neîntemeiate în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei deduse judecății. Așa fiind, se constată că decizia atacată cu recurs este temeinic motivată, cuprinde motivele de fapt și de drept reținute de instanța de apel la adoptarea soluției, iar verificarea temeiniciei și legalității soluției primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de apelanta – reclamantă s-a făcut cu respectarea cerințelor articolului 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., fiind evidentă justețea soluției adoptate, prin motivele arătate.

Este util a sublinia că decizia supusă controlului judiciar de față respectă exigențele articolului 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Într-adevăr, Curtea europeană, în jurisprudența sa, a arătat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Convenție include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor, deoarece Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea Artico contra Italia), drept care nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile formulate sunt în mod real „ascultate”, adică, în mod efectiv examinate de către instanța sesizată.

În lumina interpretării jurisprudențiale a instanței europene, art. 6 implică în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen concret al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (Hotărârea Albina contra România). Or, în speță, astfel cum s-a reținut, hotărârea instanței de apel a fost motivată, sub toate aspectele cu a căror analiză a fost legal învestită, instanța realizând un examen propriu al criticilor invocate prin cerea de apel, examinând în mod real elementele esențiale care i-au fost supuse verificării, modalitate în care se poate aprecia că cererea reclamantei soluționată prin hotărârea atacată respectă dreptului său de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, garantate de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În consecință, constatându-se că instanța de apel a efectuat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale ce guvernează materia, Înalta Curte va constata netemeinicia motivelor de recurs subsumate articolului 304 pct. 9 C. proc. civ., drept pentru care în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.