Raportul de țară al României din 2017. Analiza progreselor înregistrate în reformarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției
România a făcut progrese limitate în soluționarea celor trei recomandări specifice de țară pentru perioada 2017-2018, se arată într-un raport de țară publicat în data de 7 martie 2018 de Comisia Europeană – anunță Digi24.
Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor, educație, tratamentul ambulatoriu, administrația publică și prioritizarea investițiilor publice – informează și Agerpres.
Incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta economia românească – notează Adevărul.
Cu toate acestea, în ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea – scrie și HotNews.
Într-un comunicat citat de News.ro, Ministerul Afacerilor Externe precizează că Raportul de țară publicat de Comisia Europeană confirmă avansul înregistrat în 2017 de economia României, tendința de consolidare a investițiilor publice și îmbunătățirea potențialului de creștere și a condițiilor de pe piața muncii.
Rolul analizei anuale realizate de către Comisia Europeană este de a evidenția provocările cu care se confruntă statele membre în vederea sprijinirii acestora pentru identificarea măsurilor de ajustare, dar Raportul pentru România remarcă mai multe aspecte pozitive, precum creșterea economică ridicată în anul 2017, îmbunătățirea potențialului de creștere și a condițiilor de pe piața muncii sau tendința de consolidare a investițiilor publice, se explică în respectivul comunicat al MAE.
Referitor la atingerea obiectivelor naționale ale Strategiei „Europa 2020“, conform Raportului, România înregistrează performanțe bune în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă, emisiile de gaze cu efect de seră, energia din resurse regenerabile și învățământul terțiar, acești indicatori fiind pe o traiectorie care permite atingerea țintelor stabilite. De asemenea, obiectivul național privind reducerea populației expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a fost deja atins.
Ministerul Afacerilor Externe susține că în perioada următoare, în calitatea sa de coordonator național privind Strategia „Europa 2020“, va analiza împreună cu instituțiile naționale responsabile toate aspectele semnalate de Comisia Europeană în Raportul de țară, în vederea identificării măsurilor adecvate de răspuns, în deplină concordanță cu programul de guvernare, care vor fi cuprinse în Programul Național de Reformă 2018. Acesta va fi înaintat Comisiei Europene în luna aprilie, împreună cu Programul de Convergență, elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, conform calendarului Semestrului European.
Cu toate acestea însă MAE nu face nicio referire la remarcile despre riscurile privind independența judiciară și legislația anticorupție.
Astfel, potrivit Raportului CE, reforma administrației publice s-a accelerat în 2016, dar nu este încă finalizată. Guvernul a adoptat o nouă strategie națională anticorupție pentru abordarea efectivă a prevenirii corupției în administrația publică. S-au luat măsuri de creștere a transparenței și de luare în calcul în mod corespunzător a consultărilor cu autoritățile și părțile interesate relevante în procesul decizional și legislativ. Au fost adoptate strategii de formare a funcționarilor și a personalului din administrația publică, însă măsurile propuse nu includ încă pe deplin principiile și obiectivele acestor strategii.
Totuși, nu au fost puse în aplicare în mod sistematic instrumentele de evaluare a impactului reglementărilor, planificarea strategică a inițiativelor în materie de politici, legislație și investiții și nici hotărârile judecătorești. Întârzierile reformelor recente, precum și posibila reversibilitate a acestora au ca efect frânarea investițiilor.
În analiza progreselor înregistrate în reformarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției s-a concluzionat că România a realizat progrese substanțiale cu privire la o mare parte din reforma sistemului judiciar și în ceea ce privește investigarea corupției la nivel înalt. Sunt încă necesare eforturi în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar în viața publică din România, finalizarea reformelor introduse de Codul penal și Codul civil și asigurarea eficienței executării hotărârilor judecătorești. România a realizat unele progrese în privința unor măsuri suplimentare de prevenire și de combatere a corupției, în special în administrația locală. Rămân de soluționat probleme importante în punerea în aplicare efectivă a politicilor preventive care au fost definite în 2016 (conform Strategiei naționale anticorupție 2016-2020). România a realizat progrese substanțiale privind anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt.
Consolidarea integrității și reducerea riscurilor de corupție au devenit o prioritate în 2016. Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 din august 2016 propune un set cuprinzător de măsuri de combatere a corupției din sistemul de sănătate. Un sistem electronic revizuit de raportare are ca obiectiv reducerea plăților informale. Ministrul Sănătății a lansat în decembrie 2016 o linie telefonică specială la care pot apela pacienții, medicii sau martorii unor fapte de corupție din orice unitate medicală pentru a raporta posibilele încălcări. Printre alte măsuri se numără modificări ale codurilor de etică ale spitalelor și sporirea gradului de răspundere al managerilor spitalelor, prin asigurarea faptului că aceștia sunt angajați în urma unui concurs public (inclusiv comisiile speciale selectate pe baza unor criterii obiective).
Prin urmare, cu privire la acest ultim aspect, există semne de regres în 2017 (Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență în noiembrie, O.U.G. nr. 79/2016, care a modificat modul de selecție a managerilor de spitale pentru a asigura că aceștia sunt angajați în urma unui concurs public și, de asemenea, a extins sfera de aplicare a dispozițiilor privind conflictele de interese pentru o categorie mai largă a personalului de conducere din spitale. Această ordonanță a fost respinsă de Senat în ianuarie 2017, dar trebuie totuși să treacă și prin Camera Deputaților). Dată fiind natura multilaterală a problemei corupției din sistemul de sănătate, principala provocare va fi aceea de a pune în aplicare în mod eficace toate măsurile prevăzute în cadrul Strategiei naționale anticorupție 2016-2020.
În ultimii ani, România și-a intensificat eforturile de combatere a corupției. România dispune de un cadru juridic solid de combatere a corupției, iar bilanțul rezultatelor obținute de instituțiile judiciare în combaterea corupției este unul robust. De asemenea, are un cadru cuprinzător pentru asigurarea integrității funcționarilor publici, precum și o instituție independentă, care a înregistrat rezultate bune în materie (Agenția Națională de Integritate).
Strategia națională anticorupție 2016-2020, publicată în august 2016, își propune să pună bazele unei politici mai eficiente de prevenire a corupției și să promoveze integritatea în sectorul public. Strategia cuprinde măsuri de îmbunătățire a transparenței procesului de luare a deciziilor și a alocării bugetare, menținând, în același timp, o cultură a integrității în cadrul organizațiilor publice prin măsuri care să garanteze asumarea responsabilității manageriale.
Potrivit concluziilor Comisiei, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește combaterea plăților informale din sistemul sanitar. În conformitate cu noua strategie națională anticorupție pentru perioada 2016-2020, în noiembrie 2016 au fost adoptate acte legislative menite să revizuiască mecanismul existent de feedback din partea pacienților . În 2014, Ministerul Sănătății a pus în aplicare un mecanism care cuprindea un formular de feedback din partea pacienților pentru semnalarea plăților informale. Semnalările primite în cadrul mecanismului de raportare nu au fost fiabile, mecanismul fiind în curs de revizuire. Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016-2020, adoptată în august, și-a propus să revizuiască actualul mecanism de feedback din partea pacienților, punând capăt implicării unităților medicale în culegerea de informații privind experiența pacienților.
De asemenea se menționează faptul că în mai multe domenii de activitate de interes public, s-au realizat progrese limitate în gestionarea resurselor umane în administrația publică. Au fost adoptate strategii privind dezvoltarea funcției publice și formarea profesională pentru administrația publică, însă actuala configurație legislativă și instituțională îngreunează aplicarea efectivă a strategiilor.
