Despre
- Rata de raportare a crescut în mod semnificativ
- Dificultăți în implementarea măsurilor anticorupție
- Propuneri privind viitoarea strategie anticorupție 2016-2020
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția Etică, Integritate și Bună Guvernare – Serviciul Anticorupție, a elaborat Raportul de monitorizare (R4) privind stadiul și impactul implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2015 și comparativ pentru perioada 2012 – 2015, activitate realizată în baza Acordurilor de colaborare cu Ministerul Justiției încheiate anual, începând cu anul 2013. Documentul și anexele aferente, precum și rapoartele de monitorizare anterioare, se regăsesc pe site-ul MDRAP la secțiunea Integritate și bună guvernare – Promovarea integrității la nivelul administrației publice locale.
Raportul de monitorizare R4 a fost întocmit pe baza raportărilor privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, iar concluziile acestuia vor fi incluse de către Secretariatul Tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiției în Raportul anual de monitorizare a implementării SNA la nivel național. Principalele concluzii ale raportului, bazate pe analiza cantitativă și calitativă a datelor transmise de către reprezentanții autorităților administrației publice locale, relevă următoarele aspecte privind implementarea SNA la nivel local în anul 2015, dar și comparativ pentru întreaga perioadă 2012-2015:
• Rata de raportare de către unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) a stadiului de implementare a măsurilor preventive anticorupție, aferentă anului 2015 (35%) a crescut în mod semnificativ față de situația corespunzătoare anului 2012 (16%), ca urmare a activităților de asistență tehnică, instruire și informare și a misiunilor de evaluare întreprinse de MDRAP prin DEIBG. Astfel, în perioada 2012-2015, structura de specialitate din cadrul MDRAP a organizat 394 de asemenea acțiuni de promovare a integrității în serviciul public, la care au participat 7697 de reprezentanți ai administrației publice locale.
Este de menționat faptul că, în perioada de implementare a strategiei anterioare anticorupție (2008-2010), un număr de numai 12 unități administrativ-teritoriale (0,3% din totalul de 3228) s-au implicat în demersurile de punere în aplicare a măsurilor specifice anticorupție. Comparativ, în perioada 2012-2015, 1670 de UAT-uri au participat activ la procesul de implementare și monitorizare a strategiei anticorupție, ceea ce reprezintă aproximativ 52% din totalul de 3228 de UAT-uri.
• S-au constatat diferențe majore între ratele de raportare aferente consiliilor județene și municipiilor, pe de o parte, și cele ale orașelor și comunelor, pe de altă parte. De asemenea, diferențe semnificative în ceea ce privește gradul de raportare au reieșit și în urma analizei comparative la nivel de județe și regiuni de dezvoltare. Astfel, în ceea ce privește situația cumulativă privind raportarea în perioada 2012-2015, s-a înregistrat un maximum de participare la nivelul județului Sălaj (81%) și un minimum de 25% în cazul județului Giurgiu. Totodată, la nivel de regiune, gradul maxim de raportare a fost înregistrat în cazul Regiunii de dezvoltare Centru (60,71%), iar cel minim, de 42,16% în cazul Regiunii Sud-Vest Oltenia.
• Au fost reliefate bune practici în domenii precum: transparența, liberul acces la informații de interes public, comunicare, open-data, e-administrație, cooperarea cu societatea civilă, standarde de calitate etc.
• Au fost identificate dificultăți în implementarea măsurilor anticorupție: lipsa resurselor umane și financiare, interes scăzut atât al reprezentanților primăriilor/ consiliilor județene, cât și al cetățenilor în implicarea în acțiunile de consultare și dezbaterile pe teme de interes public etc.. Este de subliniat faptul că, în ciuda dificultăților întâmpinate, s-a constatat o deschidere a reprezentanților administrației publice locale în ceea ce privește adoptarea unor măsuri care să contribuie, pe de o parte la implementarea SNA, iar pe de altă parte, la creșterea încrederii cetățenilor în activitatea realizată.
• Raportul de monitorizare conține și câteva propuneri privind viitoarea strategie anticorupție 2016-2020. Având în vedere aspectele semnalate în Raportul de monitorizare R4, apreciem că este necesară continuarea eforturilor depuse de către reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în colaborare cu cei ai Ministerului Justiției în vederea promovării măsurilor preventive anticorupție și sprijinirii autorităților administrației publice locale în procesul de punere a lor în aplicare în următoarea perioadă programatică 2016-2020.
Consultați și:
Anexa 1 – Rapoarte APL 2015
Anexa 2 – Centralizator misiuni evaluare 2013-2015
Anexa 3 – Harta privind situația cumulativa a raportărilor în perioada 2013-2015
Anexa 4 – Bune practici în prevenirea corupției la nivel local
Anexa 5 – Centralizator situație raportări
Anexa 6 – UAT-uri care au beneficiat de consultanță 2013-2015
Anexa 7 – Lista reuniulor GAA organizate in perioada 2013-2015
Sursa informației este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (www.mdrap.ro).
