Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în anul 2015 în cadrul MCV

28 ian. 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 785

Despre

  • Progresele recente realizate de România
  • Multe chestiuni legislative rămân nesoluționate
  • „Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și cea mai mare prioritate”

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Comisia Europeană a publicat analiza privind măsurile întreprinse de România în ultimele douăsprezece luni în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). Raportul arată progresele continue înregistrate către îndeplinirea obiectivelor MCV și indică domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România și evidențiază o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă. Acest lucru s-a reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere.

Inteligența artificială în materie penală

În același timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre Guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate. Există în continuare o lipsă de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale. De asemenea, cu toate că Guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

Comisia consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și dialogul constructiv cu Comisia și cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România. Această evaluare este împărtășită de cetățenii români, astfel cum arată un sondaj Eurobarometru Flash (poziția 406) recent publicat, realizat în noiembrie 2014:

• 79 % dintre cetățenii români sunt de acord că UE ar trebui să aibă un rol în combaterea corupției și în remedierea deficiențelor sistemului judiciar,

• 73 % dintre români consideră că UE a avut un impact pozitiv în ceea ce privește remedierea deficiențelor sistemului judiciar al României, iar

• 67 % cred că implicarea UE a avut un impact pozitiv asupra combaterii corupției.

Consensul cu privire la necesitatea reformelor și convingerea că progresele sunt tot mai solide câștigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendință trebuie acum menținută. Comisia așteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV și a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an.

„România este pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015 (n.r. – probabil 2016). A crescut încrederea românilor în sistemul judiciar, în general, și în urmărirea penală a cazurilor de corupție, în special, pe fondul unei creșteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său.

Continuând împreună în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetățenilor, Comisia își va menține sprijinul față de eforturile României de a obține rezultate în ceea ce privește independența numirilor în funcții de conducere din sistemul judiciar, finalizarea inițiativelor legislative în curs și combaterea sistematică a corupției”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Raportul poate fi consultat integral pe site-ul: http://ec.europa.eu/cvm/index_ro.htm


La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Comisiei i s-a solicitat să prezinte în mod regulat un raport privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele Comisiei sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei în care se prezintă o analiză detaliată a progreselor înregistrate cu privire la fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.

Ultimul raport anual a fost publicat la 22 ianuarie 2014.

Analiza Comisiei se bazează pe o evaluare a progreselor realizate de autoritățile române, pe informațiile prezentate de statele membre, de organizații internaționale, de experți independenți, precum și pe informații din diverse alte surse. Comisia a întreprins mai multe misiuni în România, rapoartele luând, de asemenea, în considerare răspunsurile date de România la chestionare detaliate pregătite de Comisie.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

 

Sursa informațiilor este Comisia Europeană (www.ec.europa.eu).

Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în anul 2015 în cadrul MCV was last modified: ianuarie 28th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter